Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.69/03-05-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 23-04-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2018

13. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

   

După o scurtă pauză

 
   

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună ziua!

Declar deschisă ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări și interpelări, din data de 23 aprilie 2018.

 
Andrei Daniel Gheorghe

Dați-mi voie, pentru început, să întreb dacă este în sală domnul Gheorghe Andrei Daniel? Este în sală domnul deputat.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, o invit la microfon pe doamna secretar de stat Ștefania Bîrlibescu.

Vă rog.

 

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Municipiul Sfântu Gheorghe a fost pavoazat cu steagurile Ungariei", precizăm următoarele.

Potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 75 din 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 6 din Normele privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1157 din 2001, pe teritoriul României, drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul național al României și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădirile oficiale și în locurile publice stabilite de autoritățile administrației publice locale.

De asemenea, menționăm și faptul că nerespectarea prevederilor anterior invocate constituie contravenție și se sancționează cu amendă, conform art. 24 alin. (1) lit. g) din Normele metodologice anterior menționate.

Informațiile puse la dispoziție de Instituția Prefectului județului Covasna relevă faptul că, la data de 13 martie 2018, în centrul municipiului Sfântu Gheorghe au fost arborate mai multe steaguri ale Ungariei, cu încălcarea prevederilor legale în discuție, context în care prefectul a transmis o somație primarului municipiului Sfântu Gheorghe, prin care i s-a solicitat respectarea legislației în vigoare, în caz contrar urmând a fi aplicată sancțiunea contravențională prevăzută de lege.

Constatând că nu s-a procedat la intrarea în legalitate, în data de 14 martie 2018, respectiv în data de 15 martie 2018, prefectul județului Covasna a aplicat primarului municipiului Sfântu Gheorghe două sancțiuni contravenționale cu amendă, conform art. 24 alin. (1) lit. g) din Normele metodologice anterior menționate, norme metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1115 din 2001.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă domnul deputat are...?

Mulțumesc.

Haideți, poftiți.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

În primul rând, vă mulțumesc pentru răspuns.

Cred că aici - în astfel de situații, care încearcă a se transforma într-un fel de sfidări, pentru că acel gest a fost un gest de provocare al primarului din Sfântu Gheorghe - ar trebui acționat mai rapid și mai ferm.

Și cred că și legea ar trebui înăsprită în ceea ce înseamnă protecția simbolurilor naționale și cadrul legal, juridic, în care un primar, un ales local, un demnitar de cetățenie română, indiferent de etnia lui, poate sau nu poate să arboreze, după cum îl taie capul, tot felul de steaguri în localitatea pe care o administrează.

Nu este prima abatere, îmi permit să spun, și prima obrăznicie a acestui primar. Mai sunt și alți primari de localități mai mici care fac gesturi similare, dar dumnealui a fost mediatizat mai mult de presă.

Și cred că ar trebui să existe mai mult curaj în prefecturi.

Chiar mă uitam, atunci când s-au arborat drapelele respective, nici nu știau bine al cui steag îl pun, al Italiei sau al Ungariei. Până la urmă, și-au dat seama că este al Ungariei, dar seamănă mai mult cu al Italiei.

Da, pur și simplu, cred că autoritățile române ar trebui să-și facă datoria mai des și să nu mai asistăm la tot felul de sfidări de acest tip, pentru că nu există vreo suveranitate paralelă, nici la nivel regional, nici la nivel local. În România avem un tricolor - roșu, galben și albastru -, iar steagurile altor națiuni, altor țări se pot arbora doar în baza legii.

Așa că să nu ne fie frică când aplicăm legea.

Pentru că, de multe ori, în România, aplicarea legii este tradusă, așa, ca un fel de discriminare, ca un fel de atac la mai știu eu ce.

Nu, legea trebuie aplicată și trebuie oprit acest război al steagurilor și al drapelelor pe care primarul de la Sfântu Gheorghe și alți aleși locali tot încearcă să-l provoace.

Probabil nu au alte preocupări, cu administrația stau mai prost și au găsit aici o soluție, pur și simplu, de a se exprima, și de a ieși în evidență, și de a deveni situație de dezbateri la nivel național.

Așadar, cu curaj, aplicați legea, pentru că este de partea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Constantin Codreanu

Dacă din partea Guvernului mai aveți...? Nu.

Întreb dacă este în sală domnul Lovin Dumitru, din partea ALDE? Nu este.

Atunci rog reprezentantul, secretarul de stat din partea Ministerului Finanțelor Publice, Attila György, să depună în scris.

Dacă domnul Codreanu Constantin este în sală? Da.

Vă rog, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Claudiu-Sorin Mareș.

Vă rog, domnule secretar.

 

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș (secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1357B/2018, având ca obiect "Sprijinirea agricultorilor din Republica Moldova, în vederea vânzării produselor pe piața din România", vă comunic următoarele.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale colaborează cu ministerul omolog din Republica Moldova, în baza Acordului dintre Ministerul Agriculturii și Alimentației din România și Ministerul Agriculturii și Industriei Prelucrătoare din Republica Moldova privind colaborarea economică și tehnico-științifică.

Colaborarea se realizează, în principal, prin schimburi de informații, experți, organizarea de sesiuni de instruire, ținând cont de interesul manifestat de reprezentanții Republicii Moldova, în domeniul agricol, fitosanitar și material săditor, îmbunătățiri funciare, indicații geografice și denumiri de origini etc.

Documentul menționat conține principalele domenii de cooperare - vegetal, zootehnic, fitosanitar etc. - și forme de cooperare - expertiză în cadrul sesiunilor de instruire, proiecte comune, vizite reciproce, atât la nivel înalt, cât și la nivel de experți, inclusiv încurajarea participării agenților economici din cele două state la târguri și expoziții de profil.

Alte acțiuni de colaborare:

  • Colaborarea în domeniul materialului de plantare fructifer, între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova, în vederea stabilirii procedurilor necesare pentru autorizare a furnizorului de material de plantare fructifer din Republica Moldova, precum și de autorizare a importatorului din România;
  • Reuniunea la nivel de secretar de stat, cu participarea reprezentanților Asociațiilor Producătorilor și Exportatorilor de Fructe și Struguri de Masă și a reprezentanților marilor lanțuri de distribuție și procesatori din România. Scopul acesteia a fost de a stabili relații directe între părți, în vederea desfacerii pe piața din țara noastră a fructelor și legumelor proaspete din Republica Moldova, în urma restricțiilor la exportul produselor agricole pe piața Federației Ruse. La final, s-a convenit monitorizarea stadiului realizării angajamentelor celor două părți, astfel încât, prin efortul agenților economici din România, să poată fi combătute efectele negative pe care le simt producătorii din Republica Moldova, ca urmare a restricțiilor impuse de Federația Rusă. MADR a trimis în Republica Moldova o echipă de experți pe domeniul fitosanitar, pentru a pune la punct procedurile de acces la produsele agricole pe piața comunitară;
  • Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a oferit Guvernului Republicii Moldova, reprezentat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, 110 tone de grâu, categorie certificată. Transportul a fost asigurat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România, până la locul de destinație indicat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu deține date privind produsele din Republica Moldova, importate de România, de la începutul anului 2018.

Din datele MADR, pentru perioada 2016-2017, top 10 produse importate au fost: semințe de floarea-soarelui; semințe de grâu; zahăr și melase rezultate din extracția sau rafinarea zahărului; tărâțe, spărturi și alte reziduuri provenite din procedee de prelucrare a cerealelor sau a leguminoaselor; semințe de rapiță; boabe de soia; porumb; struguri proaspeți sau uscați; vinuri din struguri proaspeți, porumb.

De asemenea, Republica Moldova a exportat și alte produse agroalimentare pe piața din România, respectiv: produse de brutărie și de patiserie, orz, fructe proaspete - caise, cireșe, vișine, piersici -, precum și fructe uscate și amestecuri de fructe uscate, făină de grâu, legume păstăi uscate, sucuri de fructe, ulei de soia, semințe și fructe oleaginoase, reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului, ciocolată și produse zaharoase, ulei de semințe de floarea-soarelui, ape și băuturi nealcoolice, miere naturală.

În baza Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, al cărui semnatar este și România, s-a stabilit obligativitatea ambelor părți privind libera circulație a mărfurilor, și ca atare comerțul cu produse agroalimentare este scutit de plata taxelor vamale.

Nu același lucru se întâmplă și în cazul schimburilor comerciale dintre România și Republica Moldova, rezultând astfel că în această situație este obligatorie plata de taxe vamale, neexistând la această dată niciun acord de liber schimb.

De asemenea, în vederea efectuării de schimburi comerciale între cele două state, trebuie luate măsuri de punere de acord a celor stabilite prin Codul fiscal, cât și în domeniul TVA.

Un alt aspect care trebuie pus în acord, în vederea creșterii cantitativ-valorice a schimburilor de mărfuri agroalimentare dintre cele două state, este acela din domeniul sanitar-veterinar, cu respectarea legislației Uniunii Europene din acest domeniu, al calității alimentare, în situația în care se solicită efectuarea de schimburi de produse de origine animală.

Totodată, este cunoscut faptul că în prezent, în anumite zone din Moldova, respectiv, Iași, Galați, Botoșani, se practică un comerț redus de produse agroalimentare.

În anul 2017, în conformitate cu datele furnizate de INS, comerțul cu produse agroalimentare dintre cele două state a avut următoarele valori:

  • Import din Republica Moldova - 458,7 mii tone produse agroalimentare, cu valoarea de 181,6 milioane de dolari;
  • Export către Republica Moldova - 106,5 mii tone produse agroalimentare, cu valoarea de 98 milioane de dolari.

În ceea ce privește încurajarea producătorilor din Republica Moldova, de a comercializa alimente pe piața din România, vă aducem la cunoștință că în această etapă nu există un proiect național.

În măsura în care operatorii economici din țara vecină vor solicita acest lucru, instituțiile cu atribuții din România pot analiza posibilități de efectuare a unor schimburi comerciale avantajoase pentru ambele părți, adaptând legislația în acest scop.

Cu deosebită considerație, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dacă domnul deputat Codreanu vrea să intervină?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îi mulțumesc și domnului secretar de stat pentru acest răspuns.

Regret totuși că o parte dintre întrebările care au fost încorporate în această interpelare au rămas fără răspuns. Una dintre ele referindu-se la proiecte care să prevadă mărirea volumului de producție agricolă care să fie importat pe piața din România din cel de-al doilea stat românesc.

Este păcat că nu se cunoaște care a fost cantitatea de produse agricole din Republica Moldova, importată în România. Și mai ales este păcat că a rămas fără răspuns și întrebarea privind eventualele măsuri legislative inițiate, de ce nu, dinspre Guvern sau împreună cu Parlamentul, pentru a oferi acces mai ușor fermierilor, producătorilor din Republica Moldova, mai ales în acest an, 2018, anul Centenarului Marii Uniri, atunci când trebuie să ne comportăm într-un mod cât mai pragmatic, pentru a-i ajuta pe românii din Republica Moldova, mai ales într-un an în care, dacă e să comparăm cu anii precedenți, a existat un deficit între importuri și exporturi.

Și, în loc să beneficiem de ceea ce există în acest moment în Republica Moldova, noi nu facem decât să aducem produse de mai proastă calitate, pentru care transportul prezintă costuri mult mai mari.

Și la fel de regretabil este faptul că nu există un proiect la nivel național, asumat de statul român, pentru a încuraja această cooperare.

Voi încerca, pe viitor, să aducem, dacă este nevoie de așa ceva, dacă este nevoie să se ceară din Republica Moldova și nu este suficient ca eu, în calitate de deputat și de cetățean al celor două state românești, să cer acest lucru, vom veni și cu asociațiile de producători din Republica Moldova să cerem ca acest lucru să fie îmbunătățit în perioada imediat următoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea ministerului mai doriți vreo intervenție? Nu.

Domnul Codreanu Constantin, care este în sală, a mai adresat o interpelare Ministerului Sănătății.

Așadar, fiind în sală, dacă este domnul secretar de stat Dan Dumitrescu?

Vă rog, poftiți.

 
 

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Bună ziua, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, privind "Facilitarea accesului medicilor basarabeni în câmpul muncii din România", vă comunicăm următoarele.

Până în prezent, s-au înregistrat la Ministerul Sănătății 154 de solicitări de recunoaștere.

Menționăm că, la data de 2 aprilie, comisiile mixte de recunoaștere au fost constituite prin ordin al ministrului sănătății, conform prevederilor art. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 764 din 2017.

La stabilirea termenului de 90 de zile s-au avut în vedere, pe de o parte, complexitatea procedurii de recunoaștere, care presupune analiza curriculumului de pregătire în specialitate și a documentelor de experiență profesională și, pe de altă parte, necesitatea unei aplicări unitare, cu procedura de recunoaștere a titlurilor de calificare dobândite în statele Uniunii Europene al căror termen este prevăzut de Legea nr. 95 din 2006.

De asemenea, o procedură similară de recunoaștere se aplică pentru titlurile de medic specialist obținute în Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și SUA și are termen de soluționare de 90 de zile, prevăzut prin Ordinul ministrului sănătății nr. 969/2013.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc.

Domnul deputat? Este bine.

Mulțumesc tare mult.

 
Andrei Daniel Gheorghe

Mergem mai departe.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel este în sală.

Așadar, din partea Ministerului Sănătății, același domn secretar de stat, Dan Dumitrescu.

 

Domnul Dan Dumitrescu:

Bună ziua, stimate domnule deputat.

O să fiu puțin mai succint în prezentare și să vă las întregul răspuns în formă scrisă.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, privind "Calitatea actului medical" care "nu poate fi îngrădită din rațiuni contabile sau financiare", vă comunicăm următoarele.

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, prevăzut în Anexa nr. 2 la Legea-cadru, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, a fost transmis pentru consultare și punct de vedere Ministerului Sănătății, Ministerului Justiției, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene, Asociației Municipiilor din România, Asociației Orașelor și încă altor câteva autorități.

De asemenea, proiectul de act normativ a fost transmis spre consultare federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate "sănătate și asistență socială".

Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătății pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, cu modificările ulterioare, medicii rezidenți, în perioada de pregătire în specialitate, vor fi incluși obligatoriu în linia de gardă în unitatea sanitară care efectuează stagiul de pregătire, dublând medicul de gardă și efectuând o gardă cu durată de 18-19 ore, lunar, pentru completarea duratei normale a timpului de muncă.

Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși, la cerere, în linia I de gardă, efectuată în specialitatea în care își desfășoară rezidențiatul, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență aprobate prin Ordinul ministrului sănătății.

Medicii rezidenți care efectuează gărzi în afara programului de lucru normal sunt salarizați pentru această activitate de unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.

Totodată, începând cu luna martie 2018, până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activității prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și pentru munca prestată în timpul nopții vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc.

Domnul deputat?

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Voi fi destul de rapid. Cred că această problemă gravă, problemă de siguranță națională, problema șocului creat în sistemul medical din România, de scăderea acelor sporuri, de problema plății gărzilor, de aplicarea noii grile de salarizare, care, din păcate, nu a ieșit foarte bine din impactul trecerii contribuțiilor de la angajator către angajat, și toate celelalte decizii luate în baza așa-numitei revoluții fiscale, trebuie să reprezinte o prioritate. Și nu, nu putem să stăm prea mult, nu putem să așteptăm.

Este drept, salariile medicilor au crescut, dar abordarea egalitaristă în ceea ce înseamnă salarizarea personalului medical a dus la mari inechități și, îmi permit să spun, chiar la nedreptăți.

De asemenea, sunt câteva sectoare, precum psihiatria, unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, unde efortul psihic, fizic și intelectual pe care îl depun medicii este uriaș.

De aceea, cred că aceste sectoare, care țin de medicina de urgență și de specialitățile medicale cele mai delicate, ar trebui să constituie o prioritate.

Și regret că aici au apărut probleme legate de plata sporurilor și probleme legate de aplicarea noii grile de salarizare.

Sistemul medical trebuie să reprezinte o prioritate.

Este firesc ca Guvernul să ia în calcul toate cerințele care sunt în România și tot ceea ce se întâmplă în acest domeniu atât de important, dar cred că aceste măsuri ar trebui să vină în maximă urgență.

Și cred că ministerul nu poate întârzia, atât timp cât vorbim despre viețile oamenilor, vorbim despre sănătatea publică și mai ales vorbim despre un lucru foarte important - păstrarea medicilor români, foarte mulți dintre ei profesioniști de excepție, în sistemul medical din România.

Astfel de gafe guvernamentale, astfel de erori, comise în lanț, nu duc decât, din păcate, la plecarea medicilor din România, la plecarea celor mai buni și mai pregătiți oameni din sistemul medical românesc, lucru care ne pune, din păcate, în fața unor situații deosebit de delicate, care privesc viața oamenilor.

Sper că aceste măsuri se vor lua cât se poate de rapid și situația va reintra în normal.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea ministerului mai aveți ceva de adăugat?

Mulțumesc.

Tot domnul Andrei Daniel Gheorghe, tot Ministerul Sănătății - "Situația Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca".

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Dan Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, Ministerul Sănătății vă comunică următoarele.

România a adoptat într-o măsură mai mare sau mică acte normative armonizate parțial sau în totalitate cu legislația Uniunii Europene.

Armonizarea legislației naționale este un proces continuu, care evoluează în contextul integrării europene propriu-zise, contribuind astfel la crearea unui cadru legislativ modern și coerent și la respectarea obligațiilor care decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene.

Precizăm că procedurile operaționale din domeniul transplantului se adoptă la nivel de unitate sanitară.

În conformitate cu prevederile art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 144 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, se aprobă prin ordin al ministrului sănătății structura organizatorică a instituțiilor publice din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății, regulamentul de organizare și funcționare a acestora, organigrama și statele de funcții pentru instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății.

Conform art. 26 din Ordinul ministrului sănătății nr. 183 din 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a competențelor Consiliului Științific al Agenției Naționale de Transplant, cu modificările și completările ulterioare, Agenția Națională de Transplant este reprezentată în teritoriu de oficiile regionale de transplant care funcționează pe lângă centre clinice universitare, regionale care desfășoară activitatea de transplant de organe, țesuturi și celule umane.

În cadrul Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj Napoca este aprobată și funcționează Secția Clinică de Urologie II - Transplant Renal.

Conform pct. 13 lit. b) din Anexa nr. 2 a Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153 din 2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal și a mărimii concrete a sporului pentru condițiile de muncă prevăzut în Anexa nr. 2, Legea-cadru nr. 153 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare sănătate și asistență socială, personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din secții și din compartimentele cu paturi la nivelul cărora se efectuează transplant de organe, țesuturi sau celule de origine umană, prin laboratoarele sau compartimentele care deservesc aceste paturi, precum și personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar care asigură prelevarea și transportul organelor și țesuturilor de origine umană prelevate beneficiază de spor de la 50% până la 75% din salariul de bază.

De asemenea, art. 25 din Legea-cadru precizează faptul că pentru instituțiile din sistemul sanitar suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanțe, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Foarte pe scurt. Cred că astfel de instituții, precum este și Institutul pentru Transplant Urologic, ar trebui să fie în strategia Ministerului Sănătății, unități medical de tip strategic, ținând cont de importanța pe care acestea o au la nivel național, cât și regional.

Sunt instituții care lucrează la cel mai înalt nivel de competență, recunoscut european și internațional.

Institutul de Urologie, ca și alte structuri similare, reprezintă un factor a ceea ce putem numi cercetare avansată în domeniul medical și totodată reprezintă un punct de inovație pentru domeniul medical de la noi din țară.

Ca atare, sper ca toate aceste măsuri să fie luate cât mai rapid și să dea rezultate, dat fiind faptul că, în ultimii ani, personal vorbind, mie mi s-a părut că activitatea de transplant din România a fost oarecum sabotată și s-a dorit scoaterea ei în derizoriu.

Poate că au fost interese, nu știm de unde, ca România să nu mai aibă capacitate de transplant, iar sistemul medical din România să fie lipsit de astfel de unități medicale, care pot face oricând, fără probleme, competiție oricărui mare institut similar din orice țară a Uniunii Europene.

Sper că toate aceste probleme se vor rezolva și, cât mai curând, nu doar Institutul de Transplant din Cluj, ci și toate structurile similare din România vor putea funcționa în mod normal, eficient și fără niciun fel de ingerințe exterioare care să le perturbe activitatea, și dincolo de orice, să spunem așa, orice problemă care poate apărea din exterior și care le poate periclita activitatea și actul medical.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

Doamna deputat Cosma Lavinia-Corina din partea USR? Nu este în sală.

Așadar, din partea Ministerului Sănătății, rog răspuns în scris.

Domnul Nistor Laurențiu nu este în sală.

Așadar, din partea Ministerului Mediului, rog răspuns în scris.

Din partea USR, domnul Benga Tudor-Vlad? Nu este în sală.

Din partea Ministerului Transporturilor, solicit răspuns în scris.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel este în sală.

Din partea Ministerului Cercetării și Inovării se solicită amânare.

Din nou, domnul Lovin Dumitru, ALDE.

Din partea Ministerului Economiei se solicită amânare.

Domnul Pașcan Emil-Marius nu este în sală. Dar oricum se solicită amânare.

Tot pentru domnul deputat Pașcan Emil-Marius, din partea Ministerului Tineretului și Sportului se solicită amânare.

Așadar, declar închisă ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din data de 23 aprilie 2018.

Și vă mulțumesc.

O după-amiază plăcută!

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 17,37.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 28 noiembrie 2021, 17:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro