Andrei Daniel Gheorghe
Andrei Daniel Gheorghe
Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.69/03-05-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 23-04-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2018

13. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  
    13.1 Andrei Daniel Gheorghe
 
consultă:

 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

  ................................................

Dați-mi voie, pentru început, să întreb dacă este în sală domnul Gheorghe Andrei Daniel? Este în sală domnul deputat.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, o invit la microfon pe doamna secretar de stat Ștefania Bîrlibescu.

Vă rog.

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Municipiul Sfântu Gheorghe a fost pavoazat cu steagurile Ungariei", precizăm următoarele.

Potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 75 din 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 6 din Normele privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1157 din 2001, pe teritoriul României, drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul național al României și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădirile oficiale și în locurile publice stabilite de autoritățile administrației publice locale.

De asemenea, menționăm și faptul că nerespectarea prevederilor anterior invocate constituie contravenție și se sancționează cu amendă, conform art. 24 alin. (1) lit. g) din Normele metodologice anterior menționate.

Informațiile puse la dispoziție de Instituția Prefectului județului Covasna relevă faptul că, la data de 13 martie 2018, în centrul municipiului Sfântu Gheorghe au fost arborate mai multe steaguri ale Ungariei, cu încălcarea prevederilor legale în discuție, context în care prefectul a transmis o somație primarului municipiului Sfântu Gheorghe, prin care i s-a solicitat respectarea legislației în vigoare, în caz contrar urmând a fi aplicată sancțiunea contravențională prevăzută de lege.

Constatând că nu s-a procedat la intrarea în legalitate, în data de 14 martie 2018, respectiv în data de 15 martie 2018, prefectul județului Covasna a aplicat primarului municipiului Sfântu Gheorghe două sancțiuni contravenționale cu amendă, conform art. 24 alin. (1) lit. g) din Normele metodologice anterior menționate, norme metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1115 din 2001.

Mulțumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă domnul deputat are...?

Mulțumesc.

Haideți, poftiți.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

În primul rând, vă mulțumesc pentru răspuns.

Cred că aici - în astfel de situații, care încearcă a se transforma într-un fel de sfidări, pentru că acel gest a fost un gest de provocare al primarului din Sfântu Gheorghe - ar trebui acționat mai rapid și mai ferm.

Și cred că și legea ar trebui înăsprită în ceea ce înseamnă protecția simbolurilor naționale și cadrul legal, juridic, în care un primar, un ales local, un demnitar de cetățenie română, indiferent de etnia lui, poate sau nu poate să arboreze, după cum îl taie capul, tot felul de steaguri în localitatea pe care o administrează.

Nu este prima abatere, îmi permit să spun, și prima obrăznicie a acestui primar. Mai sunt și alți primari de localități mai mici care fac gesturi similare, dar dumnealui a fost mediatizat mai mult de presă.

Și cred că ar trebui să existe mai mult curaj în prefecturi.

Chiar mă uitam, atunci când s-au arborat drapelele respective, nici nu știau bine al cui steag îl pun, al Italiei sau al Ungariei. Până la urmă, și-au dat seama că este al Ungariei, dar seamănă mai mult cu al Italiei.

Da, pur și simplu, cred că autoritățile române ar trebui să-și facă datoria mai des și să nu mai asistăm la tot felul de sfidări de acest tip, pentru că nu există vreo suveranitate paralelă, nici la nivel regional, nici la nivel local. În România avem un tricolor - roșu, galben și albastru -, iar steagurile altor națiuni, altor țări se pot arbora doar în baza legii.

Așa că să nu ne fie frică când aplicăm legea.

Pentru că, de multe ori, în România, aplicarea legii este tradusă, așa, ca un fel de discriminare, ca un fel de atac la mai știu eu ce.

Nu, legea trebuie aplicată și trebuie oprit acest război al steagurilor și al drapelelor pe care primarul de la Sfântu Gheorghe și alți aleși locali tot încearcă să-l provoace.

Probabil nu au alte preocupări, cu administrația stau mai prost și au găsit aici o soluție, pur și simplu, de a se exprima, și de a ieși în evidență, și de a deveni situație de dezbateri la nivel național.

Așadar, cu curaj, aplicați legea, pentru că este de partea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

  ................................................
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

  ................................................

Mergem mai departe.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel este în sală.

Așadar, din partea Ministerului Sănătății, același domn secretar de stat, Dan Dumitrescu.

Domnul Dan Dumitrescu:

Bună ziua, stimate domnule deputat.

O să fiu puțin mai succint în prezentare și să vă las întregul răspuns în formă scrisă.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, privind "Calitatea actului medical" care "nu poate fi îngrădită din rațiuni contabile sau financiare", vă comunicăm următoarele.

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, prevăzut în Anexa nr. 2 la Legea-cadru, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, a fost transmis pentru consultare și punct de vedere Ministerului Sănătății, Ministerului Justiției, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene, Asociației Municipiilor din România, Asociației Orașelor și încă altor câteva autorități.

De asemenea, proiectul de act normativ a fost transmis spre consultare federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate "sănătate și asistență socială".

Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătății pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, cu modificările ulterioare, medicii rezidenți, în perioada de pregătire în specialitate, vor fi incluși obligatoriu în linia de gardă în unitatea sanitară care efectuează stagiul de pregătire, dublând medicul de gardă și efectuând o gardă cu durată de 18-19 ore, lunar, pentru completarea duratei normale a timpului de muncă.

Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși, la cerere, în linia I de gardă, efectuată în specialitatea în care își desfășoară rezidențiatul, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență aprobate prin Ordinul ministrului sănătății.

Medicii rezidenți care efectuează gărzi în afara programului de lucru normal sunt salarizați pentru această activitate de unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.

Totodată, începând cu luna martie 2018, până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activității prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și pentru munca prestată în timpul nopții vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018.

Vă mulțumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc.

Domnul deputat?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Voi fi destul de rapid. Cred că această problemă gravă, problemă de siguranță națională, problema șocului creat în sistemul medical din România, de scăderea acelor sporuri, de problema plății gărzilor, de aplicarea noii grile de salarizare, care, din păcate, nu a ieșit foarte bine din impactul trecerii contribuțiilor de la angajator către angajat, și toate celelalte decizii luate în baza așa-numitei revoluții fiscale, trebuie să reprezinte o prioritate. Și nu, nu putem să stăm prea mult, nu putem să așteptăm.

Este drept, salariile medicilor au crescut, dar abordarea egalitaristă în ceea ce înseamnă salarizarea personalului medical a dus la mari inechități și, îmi permit să spun, chiar la nedreptăți.

De asemenea, sunt câteva sectoare, precum psihiatria, unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, unde efortul psihic, fizic și intelectual pe care îl depun medicii este uriaș.

De aceea, cred că aceste sectoare, care țin de medicina de urgență și de specialitățile medicale cele mai delicate, ar trebui să constituie o prioritate.

Și regret că aici au apărut probleme legate de plata sporurilor și probleme legate de aplicarea noii grile de salarizare.

Sistemul medical trebuie să reprezinte o prioritate.

Este firesc ca Guvernul să ia în calcul toate cerințele care sunt în România și tot ceea ce se întâmplă în acest domeniu atât de important, dar cred că aceste măsuri ar trebui să vină în maximă urgență.

Și cred că ministerul nu poate întârzia, atât timp cât vorbim despre viețile oamenilor, vorbim despre sănătatea publică și mai ales vorbim despre un lucru foarte important - păstrarea medicilor români, foarte mulți dintre ei profesioniști de excepție, în sistemul medical din România.

Astfel de gafe guvernamentale, astfel de erori, comise în lanț, nu duc decât, din păcate, la plecarea medicilor din România, la plecarea celor mai buni și mai pregătiți oameni din sistemul medical românesc, lucru care ne pune, din păcate, în fața unor situații deosebit de delicate, care privesc viața oamenilor.

Sper că aceste măsuri se vor lua cât se poate de rapid și situația va reintra în normal.

Vă mulțumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea ministerului mai aveți ceva de adăugat?

Mulțumesc.

Tot domnul Andrei Daniel Gheorghe, tot Ministerul Sănătății - "Situația Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca".

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Dan Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, Ministerul Sănătății vă comunică următoarele.

România a adoptat într-o măsură mai mare sau mică acte normative armonizate parțial sau în totalitate cu legislația Uniunii Europene.

Armonizarea legislației naționale este un proces continuu, care evoluează în contextul integrării europene propriu-zise, contribuind astfel la crearea unui cadru legislativ modern și coerent și la respectarea obligațiilor care decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene.

Precizăm că procedurile operaționale din domeniul transplantului se adoptă la nivel de unitate sanitară.

În conformitate cu prevederile art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 144 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, se aprobă prin ordin al ministrului sănătății structura organizatorică a instituțiilor publice din rețeaua proprie a Ministerului Sănătății, regulamentul de organizare și funcționare a acestora, organigrama și statele de funcții pentru instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății.

Conform art. 26 din Ordinul ministrului sănătății nr. 183 din 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a competențelor Consiliului Științific al Agenției Naționale de Transplant, cu modificările și completările ulterioare, Agenția Națională de Transplant este reprezentată în teritoriu de oficiile regionale de transplant care funcționează pe lângă centre clinice universitare, regionale care desfășoară activitatea de transplant de organe, țesuturi și celule umane.

În cadrul Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj Napoca este aprobată și funcționează Secția Clinică de Urologie II - Transplant Renal.

Conform pct. 13 lit. b) din Anexa nr. 2 a Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153 din 2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal și a mărimii concrete a sporului pentru condițiile de muncă prevăzut în Anexa nr. 2, Legea-cadru nr. 153 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare sănătate și asistență socială, personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar din secții și din compartimentele cu paturi la nivelul cărora se efectuează transplant de organe, țesuturi sau celule de origine umană, prin laboratoarele sau compartimentele care deservesc aceste paturi, precum și personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar care asigură prelevarea și transportul organelor și țesuturilor de origine umană prelevate beneficiază de spor de la 50% până la 75% din salariul de bază.

De asemenea, art. 25 din Legea-cadru precizează faptul că pentru instituțiile din sistemul sanitar suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor și indemnizațiilor, inclusiv cele pentru hrană și vacanțe, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază.

Mulțumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Foarte pe scurt. Cred că astfel de instituții, precum este și Institutul pentru Transplant Urologic, ar trebui să fie în strategia Ministerului Sănătății, unități medical de tip strategic, ținând cont de importanța pe care acestea o au la nivel național, cât și regional.

Sunt instituții care lucrează la cel mai înalt nivel de competență, recunoscut european și internațional.

Institutul de Urologie, ca și alte structuri similare, reprezintă un factor a ceea ce putem numi cercetare avansată în domeniul medical și totodată reprezintă un punct de inovație pentru domeniul medical de la noi din țară.

Ca atare, sper ca toate aceste măsuri să fie luate cât mai rapid și să dea rezultate, dat fiind faptul că, în ultimii ani, personal vorbind, mie mi s-a părut că activitatea de transplant din România a fost oarecum sabotată și s-a dorit scoaterea ei în derizoriu.

Poate că au fost interese, nu știm de unde, ca România să nu mai aibă capacitate de transplant, iar sistemul medical din România să fie lipsit de astfel de unități medicale, care pot face oricând, fără probleme, competiție oricărui mare institut similar din orice țară a Uniunii Europene.

Sper că toate aceste probleme se vor rezolva și, cât mai curând, nu doar Institutul de Transplant din Cluj, ci și toate structurile similare din România vor putea funcționa în mod normal, eficient și fără niciun fel de ingerințe exterioare care să le perturbe activitatea, și dincolo de orice, să spunem așa, orice problemă care poate apărea din exterior și care le poate periclita activitatea și actul medical.

Vă mulțumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

Doamna deputat Cosma Lavinia-Corina din partea USR? Nu este în sală.

Așadar, din partea Ministerului Sănătății, rog răspuns în scris.

Domnul Nistor Laurențiu nu este în sală.

Așadar, din partea Ministerului Mediului, rog răspuns în scris.

Din partea USR, domnul Benga Tudor-Vlad? Nu este în sală.

Din partea Ministerului Transporturilor, solicit răspuns în scris.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel este în sală.

Din partea Ministerului Cercetării și Inovării se solicită amânare.

Din nou, domnul Lovin Dumitru, ALDE.

Din partea Ministerului Economiei se solicită amânare.

Domnul Pașcan Emil-Marius nu este în sală. Dar oricum se solicită amânare.

Tot pentru domnul deputat Pașcan Emil-Marius, din partea Ministerului Tineretului și Sportului se solicită amânare.

Așadar, declar închisă ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din data de 23 aprilie 2018.

Și vă mulțumesc.

O după-amiază plăcută!

Ședința s-a încheiat la ora 17,37.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 14:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro