Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.144/17-10-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 08-10-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 octombrie 2018

3. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate "Dănuț Andrușcă sau cum să destabilizezi deliberat economia României. Incompetența falimentează România!", inițiate de deputați ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.  

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

În continuare, la punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moțiunii simple inițiate de 67 de deputați.

În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea în această moțiune?

Aveți o problemă?

Domnul Ghilea, la prezentare, și domnul Bode, și domnul Andrei Gheorghe.

Mulțumesc.

Pentru dezbatere, Biroul permanent și Comitetul liderilor propun următoarele: moțiunea simplă să fie citită de unul dintre semnatari, și va fi citită de domnul deputat Găvrilă Ghilea.

Mai departe, Guvernului îi sunt rezervate 50 de minute, care vor fi utilizate la începutul și la finalizarea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, fiecare coleg va avea 10 secunde, iar timpul alocat este următorul: Grupul PSD - 25 de minute; Grupul PNL - 11 minute; USR - 5 minute; UDMR - 4 minute; ALDE - 3 minute; PMP - două minute; Minorități - 3 minute; deputați neafiliați - 3 minute.

Dacă sunt obiecții? Dacă nu sunt, vă rog să pregătiți cartelele și voi supune votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Să înceapă votul.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

100 de colegi au votat pentru, 2 colegi nu și-au exprimat votul. Propunerea a fost adoptată.

Îi rog pe liderii de grup să prezinte secretariatului tehnic propunerile cu cei care vor să ia cuvântul la dezbateri.

Pentru început, îl invit pe domnul deputat Găvrilă Ghilea pentru citirea textului moțiunii simple.

Domnul Găvrilă Ghilea:

Moțiunea simplă - "Dănuț Andrușcă sau cum să destabilizezi deliberat economia României. Incompetența falimentează România!"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Economia țării este în impas. Fără viziune, fără reguli, fără strategii, economia națională este o barcă în derivă. Dar Guvernul PSD-ALDE își continuă activitatea pe două planuri, cea prezentată public, pe canalele media obediente, și cea reală, resimțită în buzunarele fiecărui român. Cu toate avertismentele trase de noi, Guvernul își continuă triumfalist marșul spre criza economică anunțată de o inflație scăpată de sub control, un buget golit de promisiuni tot mai greu de onorat, un mediu de afaceri îngrijorat și pesimist, companii de stat lăsate fără bani de investiții, angajări pe criterii politice pentru clientela de partid și datorii externe în creștere. Incompetența mai are un pas și falimentează România!

Domnule ministru,

La 9 luni de când ați fost învestit în funcția de ministru al economiei, nu observăm progrese în ceea ce privește soluționarea problemelor portofoliului administrat. Dacă e să fim cinstiți, nici pe dumneavoastră nu v-am observat, în afara gafelor, bâlbelor sau umorului involuntar care v-au însoțit puținele ieșiri publice. Sunteți un ministru care dă fiori și când tace și când lipsește!

Activitatea din industrie s-a apropiat de zero în august, cel mai slab nivel din februarie, creșterea economică se topește în inflație și așteptările managerilor pentru următoarele șase luni rămân pesimiste, potrivit analizei Barometrului Industrial - un sondaj efectuat în rândul managerilor din industrie. realizat de IRSOP și Facultatea de Management din cadrul SNSPA. Față de valorile precedente, nouă din unsprezece indicatori măsurați de Barometru au fost în scădere.

Același studiu arată că speranțele managerilor scad, iar așteptările lor pentru următoarele șase luni au ajuns la nivelul cel mai redus din ultimii doi ani.

Pentru moment, datele nu oferă niciun indiciu care ar putea sugera o redresare semnificativă a activității pe termen scurt - arată Barometrul.

Ultimele date publicate de Banca Națională ne arată că pur și simplu BNR tipărește din ce în ce mai mulți bani pentru a finanța inflația generată, în special, de cheltuielile bugetare excesive, într-o perioadă de creștere economică națională susținută de creșterea economică mondială.

Vă reamintim datele BNR: masa monetară, în sens larg, a crescut în luna august, față de aceeași lună a anului trecut, cu 10,8%, până la 365,22 miliarde lei, respectiv 78,35 miliarde euro.

Concret, față de luna iulie, aceasta a crescut cu 1,3%, iar în raport cu august 2017 masa monetară s-a majorat cu 10,8%.

Totodată, masa monetară, în sens restrâns, formată din numerarul aflat în circulație, în afara sistemului bancar și depozitele overnight, a crescut cu 11,8%, în august 2018, față de august 2017, până la 221,85 miliarde lei, respectiv 47,6 miliarde euro, asta în timp ce numerarul aflat în circulație, în afara sistemului bancar, a crescut cu 9,3%, în august 2018, față de august 2017, până la 66,4 miliarde lei, respectiv 14,25 miliarde euro.

Domnule ministru,

Creșterea masei monetare, într-un singur an, cu peste 20% ne arată că pur și simplu BNR tipărește din ce în ce mai mulți bani pentru a finanța fenomenul inflaționist generat de cheltuielile bugetare excesive. Pentru cetățenii români asta înseamnă că inflația reduce o parte semnificativă a puterii de cumpărare a populației și a firmelor. Adică, determină scăderea nivelului de trai al populației și scăderea competitivității pentru firme. Așa cum spun analiștii economici, se poate observa o adâncire a polarizării. Plusul de venituri, rezultat în urma reducerii impozitului pe venit, se îndreaptă în economisiri mai mari ale celor cu venituri foarte mari și în îndatorări mult mai mari ale celor cu venituri foarte mici, o rețetă sigură spre instabilitate financiară la nivel micro, atunci când salariile nu vor mai crește în ritmurile constatate în ultimii ani.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, majoritatea analiștilor financiari anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de șase luni este de 4,6935 lei/euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7375 lei/euro.

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni înregistrează o valoare medie de 4,13%, iar ROBOR este anticipat cu o majorare până la 3,88%.

Domnule ministru,

Datele și constatările prezentate sunt suficiente, chiar și pentru cineva mai puțin familiarizat. Iar pentru a concluziona, economia românească nu duduie, ci scârțâie și mai are doar puțin și se gripează!

În ceea ce privește activitatea dumneavoastră, domnule ministru Andrușcă, în fruntea Ministerului Economiei, aceasta poate fi catalogată drept una catastrofală prin aport. Rolul dumneavoastră este unul pur decorativ, iar gradul de mobilizare este limită către zero.

Domnule ministru,

Sunteți o frână pentru domeniul economic! Încă din vara anului trecut trebuiau promovate trei legi pentru care Guvernarea PSD și-a asumat responsabilitatea prin Programul de guvernare, respectiv: Legea redevențelor, Legea minelor și Legea apelor minerale.

Ați reușit, domnule ministru, să blocați toate aceste trei legi, pentru că nu vă pricepeți! Ne-am dat seama că sunteți paralel cu domeniul economiei încă de la momentul audierii dumneavoastră din Parlament, cu ocazia învestirii în funcție.

De 9 luni avem confirmarea acestui fapt, zi de zi, de aceea vă somăm să deblocați activitatea ministerului și să vă asumați cele 3 legi, menționate mai sus, pentru a spulbera incertitudinea și impredictibilitatea care guvernează politicile economice din mandatul dumneavoastră.

Mai mulți operatori economici din subordinea ministerului pe care îl conduceți necesită supervizare atentă, având în vedere că se află în dificultate și într-o perioadă de transformare, la sfârșitul căreia ele fie pot să își redobândească statutul de întreprinderi fanion ale economiei românești, fie pot să dispară pentru totdeauna din peisajul economic. Sunteți direct responsabil pentru eșecul acestei perioade de tranziție în ceea ce privește companiile cu probleme financiare.

România are un portofoliu semnificativ de companii de stat, în jur de 1.200, dintre care 287 sunt întreprinderi publice de stat, active fiind doar 223. Cu o cifră de afaceri de 36,6 miliarde de lei, un profit net de 5,6 miliarde de lei și angajând aproximativ 196.000 de oameni în 2016, aceste companii joacă un rol semnificativ în viața economică și socială a României.

Domnule ministru, gestionați în cadrul ministerului două companii strategice, listate la Bursă, Transelectrica și Transgaz. De asemenea, gestionați companiile din industria de apărare, din industria minieră neenergetică, industria aeronautică, șantierele navale, practic toată industria țării.

Haideți să vă spunem ce faceți la Transelectrica!

Din păcate, domnule ministru, Transelectrica trece printr-o gravă criză - nerealizarea investițiilor, nerealizarea programelor de mentenanță, angajări dicreționare pe criterii politice -, ceea ce riscă să arunce compania într-un haos total cu grave consecințe asupra securității energetice a României.

Vă lăudați cu investițiile deblocate de ceilalți miniștri, tăiați panglici și dați declarații.

L-ați schimbat pe fostul director exact în ziua în care a semnat finanțarea europeană pentru Proiectul Cernavodă-Stîlpu, 400kV, cu o valoare totală de 98 de milioane de euro, din care 29 de milioane euro reprezintă fonduri europene.

Același director v-a lăsat la cheie Proiectul "Smîrdan- Gutinaș, 400kV, care era ca și selectat la începutul lunii iulie, pe Programul Operațional Infrastructură Mare. Aici vorbim despre 60 milioane de euro, valoarea proiectului, din care 25 de milioane pot proveni de la Comisia Europeană.

Înțeleg că ați schimbat directorul, pentru că nu răspundea la comenzile politice. Dar să vedem ce ați pus în schimb.

Ați numit un nou director general, în urmă cu câteva luni, un director care să realizeze planul de investiții și mentenanță, pe domnul Adrian Rusu. În cazul în care nu știați, vă spunem că ați numit un director care a coordonat mentenanța Transelectrica în ultimii 4 ani și care, numai în ultimul an, a încasat 4 sancțiuni de la ANRE pentru neîndeplinirea programului de mentenanță 2014, 2015, 2016, 2017. Și aici vorbesc despre ANRE, girat politic de dumneavoastră, ca să fim clari, dragi colegi din coaliția PSD-ALDE!

Sunt convins că habar nu aveați de acest lucru și nici consilierul dumneavoastră, domnul Olteanu Gheorghe, nu v-a spus.

Ca să vă fac să înțelegeți, vă reformulez: ați schimbat un director care a adus investiții cu altul care a fost amendat pentru nerealizarea lor. Poate că pricepeți acum!

Apropo, ce îl recomandă pe Olteanu Gheorghe, la 72 de ani, să ocupe funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica?! Chiar nu se mai găsesc specialiști în energie, mai tineri, cu alt suflu, care să nu fie și pensionari și consilieri ai ministrului?

Domnule ministru,

Dumneavoastră blocați investițiile din companie!

Dumneavoastră trebuia să promovați o hotărâre de Guvern pentru trecerea unor terenuri din domeniul public în cel privat al statului, trecere impusă de Curtea de Conturi, pentru a putea finaliza lucrări de investiții în derulare.

Sunt convins că nu știți la ce ne referim și de aceea vă spunem că vorbim despre retehnologizarea stației de la Bradu. Nu le-ați promovat nici până azi!

În schimb, ce faceți dumneavoastră? Semnați ca primarul! Ați aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al companiei, cu restructurări de personal, unde scria negru pe alb că veți restructura 150 de persoane.

În același timp, ce ați făcut? Ați angajat clientelă de partid. Ați angajat, de la schimbarea directorului, circa 70 de persoane, din care 14 consilieri la directorat, unii chiar pensionari care cumulează și pensie și salariu, dar și neveste de VIP-uri PSD care doresc să fie și șefi. Asta înseamnă restructurare?

Dar nu este tot! Nu ați mai avut bani să plătiți salariile, iar în ședința AGA din 27 septembrie 2018 ați aprobat suplimentarea cheltuielilor de salarii cu 5 milioane de lei, bani luați din bugetul de restructurare.

Domnule ministru, opriți-vă! Nu vă bateți joc de această companie!

Să trecem la Transgaz, unde sloganul "Mândri că suntem români" am văzut că nu se aplică.

În plin proces de participare la licitațiile de privatizare din Moldova și din Grecia, s-a pornit o campanie media agresivă împotriva Transgaz.

Nu v-am văzut, domnule ministru, să ieșiți în spațiul public și să apărați compania românească. Nu v-am văzut să ieșiți public și să demascați aceste atacuri, să spuneți că este în interesul României ca Transgaz să câștige aceste licitații, că ministerul sprijină Transgaz în acțiunile pe care le întreprinde.

Nu sunteți mândru că, pentru prima dată, o companie românească încearcă să devină un jucător regional important? Rolul dumneavoastră nu trebuie să fie doar de a tăia panglica în Republica Moldova. Este cert că nu ați înțeles cât de important ar fi fost pentru România ca Transgaz să câștige licitația de privatizare în Grecia, în contextul construirii BRUA și a coridorului vertical și sudic de gaze. Din păcate, Transgaz a pierdut licitația.

Să continuăm cu DPAPS.

În data de 30 mai, pe pagina de internet a ministerului a fost postat un proiect de reorganizare al Departamentului pentru Privatizare și Administrația Participațiilor Statului, structură aflată în subordinea Ministerului Economiei, care prevede preluarea în cadrul ministerului doar a activității, nu și a personalului încadrat la DPAPS.

Prin această ordonanță de urgență sunt trimiși, practic, în șomaj un număr de aproximativ 45 de specialiști în administrarea societăților comerciale, dintre care mulți susținători de familii monoparentale. Ulterior, nu s-a mai parcurs vreun pas în procedura de avizare, fapt care a indus ideea printre angajați că postarea proiectului pe transparență decizională nu a fost decât un mijloc de presiune și intimidare a persoanelor care refuzau să semneze documente care nu aveau acoperire legală.

Domnule ministru,

Nu cumva ați pedepsit 2 angajați ai DPAPS, dar și pe directorul Departamentului Juridic, pentru că nu v-au avizat Ordonanța referitoare la Șantierul "2 Mai" - Mangalia? Spuneți-ne unde i-ați detașat disciplinar!

Ați dat această ordonanță, dar ce s-a întâmplat cu procentul de 2% pe care olandezii de la Daimler trebuiau să îl cedeze statului român?

Dacă nu știți, vă spunem noi. Nimic! În acest moment, olandezii au 51% din acțiuni, au 4 din 7 membri în consiliul de administrație și au și directorul general.

Cât deține statul român? Tot 49%. Ați făcut o afacere pe cinste, domnule ministru!

Haideți să ne uităm și la industria de apărare!

Romarm, prin filiala Uzina Automatică Moreni, a semnat, în noiembrie 2016, cu Rheinmetall un acord pentru dezvoltarea unui transportor amfibiu blindat 8x8 Agilis. Din păcate, imobilismul factorilor decizionali a făcut ca nici până în acest moment proiectul să nu se demareze, deși MAPN și-a exprimat intenția de a cumpăra 342 astfel de transportoare.

Ce ați făcut pentru acest proiect, domnule ministru?

Companiile de stat sunt supuse multor elemente de stres extern, cum ar fi competitivitatea acerbă și accelerarea procesului de inovare la nivel mondial. Pe deasupra, sunt lovite de măsurile Guvernului, din care faceți parte, mai ales companiile profitabile, precum Transelectrica, deoarece sfidați și deturnați resursele din conturile lor pentru clientela politică și pentru a petici găurile bugetare cauzate de harababura fiscală PSD-ALDE.

Vă este clar că și cele mai profitabile companii pot ajunge să aibă probleme în cazul declanșării unei crize financiare, în cazul în care nu mai au rezerve de disponibilități bănești care să poată să acopere cheltuieli neprevăzute?

Domnule ministru,

Ar fi bine să aveți în vedere și faptul că nu le mai lăsați bani pentru a-și putea moderniza baza de active și există pericolul să nu mai aibă nici măcar bani pentru efectuarea lucrărilor de mentenanță.

Aceasta poate duce nu numai la operarea în condiții nesigure a întreprinderilor, ci impactează puternic atât în prezent, cât și pe viitor pe angajații menționați mai sus, dar și calitatea bunurilor și serviciilor oferite de aceștia. Costurile vor fi direct și imediat purtate de consumatori, de cetățenii acestei țări, ale căror interese dumneavoastră ar trebui să le apărați.

Dumneavoastră împreună cu Guvernul acționați împotriva principiilor pieței, fiindcă pedepsiți tocmai companiile cele mai profitabile. Ce motive ar mai avea să performeze în continuare, dacă pot să fie la orice moment supuse unor asemenea măsuri arbitrare?

Dată fiind situația lipsei de bani din surse operaționale, vă învederăm că aceste companii vor avea la dispoziție o singură cale pentru a efectua lucrări de mentenanță și investiții, aceea de a contracta împrumuturi bancare.

Cum se potrivește acest fapt cu cruciada împotriva sectorului bancar și capitalului străin declanșată de PDD-ALDE? Nu cumva este vorba de o incoerență totală la nivelul politicii de guvernare și comunicare?

De asemenea, privim cu îngrijorare angajarea de personal în funcții de conducere, fără a respecta criteriile de guvernanță corporativă, concomitent cu supradimensionarea grilei de personal administrativ din companiile de stat profitabile. Aceste măsuri, corelate cu creșterea salariului minim pe economie, pot pregăti o furtună perfectă în cadrul companiilor de stat.

Astfel, în aceste condiții, soluția Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, pe care-l proiectați ca pe gospodăria de partid, nu va rezolva situația companiilor de stat căpușate în prezent, companii care acum gravitează în jurul politicienilor PSD-ALDE ca surse de putere disparate. Din contră! Aducerea sub aceeași umbrelă a companiilor de stat - vorba vine "profitabile" - va crea un monopol și mai mare în care resursele se vor contopi și vor genera rente politice și mai mari, și la pachet, găuri bugetare mai greu vizibile, dar mult mai grave.

Mai mult, România se confruntă cu lipsa resurselor financiare care să alimenteze constant cu sume substanțiale un astfel de fond. Țările care au implementat și au dezvoltat acest tip de proiect dețin surse importante, dar mai ales constante de finanțare. Lipsa resurselor se vede clar în jocul la cacealma al autorităților, cu privire la capitalizarea acestui fond: bugetul de stat, posesor al unei datorii publice care crește exponențial, cu deficite structurale majore, este în incapacitatea de a furniza sumele necesare derulării FSDI.

Pentru crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții va fi nevoie de un capital inițial, iar acest lucru va fi realizat cu bani de la Trezorerie, fapt care va pune presiune și mai mare pe lichiditatea din piață și va conduce la o explozie a ratelor de dobândă. Credeți că românii vor mai putea suporta o nouă creștere semnificativă a ratelor de dobândă pentru a capitaliza acest fond al cărui scop este incert?

Multe dintre companiile care vor intra în portofoliul FSDI au nevoie de investiții importante, iar Guvernul dumneavoastră dorește să ia banii acestora, în continuare, prin dividende, pentru a finanța FSDI. Cum veți realiza aceste investiții? Prin împrumuturi pe piață de dobânzi din ce în ce mai mari? În această manieră nu veți face decât să îi afectați și mai mult pe românii cu credite în lei, prin atragerea lichidităților din piață.

Punerea în aplicare a unui astfel de proiect aduce cu sine pericolul populării lui strict pe criterii politice sau de rudenie, la fel cum s-a întâmplat și cu aplicarea guvernanței corporative pentru cele 94 companii de stat, unde managerii acestora sunt selectați după criterii politice și nu după performanță sau profesionalism. Ordonanța nr. 109, dată de Cabinetul Emil Boc și îmbunătățită prin Legea nr. 111 din 2016 de Cabinetul Cioloș, trebuia doar aplicată. Aceasta presupunea selectarea pe criterii transparente a managementului companiilor, cu stabilirea de indicatori de performanță financiari și nefinanciari. Dar PSD și ALDE au sfidat și au sabotat legea, ori de câte ori au putut. Acum, se continuă, cu girul dumneavoastră!

Domnule ministru,

Așa cum se prezintă situația în momentul de față, fără bani, fără profesioniști cu experiență în domeniu și cu o viziune conturată pe iluzii aruncate, după ureche, de dragul promisiunilor populiste, acest proiect pare sortit eșecului. Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții este livrat românilor ca un paliativ al lipsei investițiilor sau ca o scuză la modul în care, de un an și jumătate, sunt ratate obiective importante.

Domnule ministru,

Probleme sunt multe, semne de întrebare, și mai multe, iar tăcerea dumneavoastră, cauzată probabil de "emoții", ne determină la concluzii care pot fi catalogate în termeni similari incompetenței. Sunteți mai repede cunoscut prin abilitatea de a evita un contact cu opinia publică, decât prin prisma expertizei sau a deciziilor luate. Onoarea ar impune să plecați din această funcție!

România are nevoie stringentă de o strategie coerentă a implementării politicilor economice, care să o transforme, din nou, într-o țară cel puțin atractivă din punctul de vedere al predictibilității și stabilității, noțiuni de bază în căutările investitorilor. Dar traiectoria trebuie schimbată azi, pentru că mâine poate fi prea târziu.

Această situație nu mai poate continua, motiv pentru care, prin prezenta moțiune, noi, parlamentarii PNL, solicităm demiterea ministrului Dănuț Andrușcă!

Mulțumesc. (Aplauze.)(Rumoare.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Îl invit la tribună, în continuare, pe domnul ministru Dănuț Andrușcă.

Aveți cuvântul, domnule ministru. Aveți 50 de minute, pe care să le folosiți la începutul și la finalizarea dezbaterilor.

Vă rog.

Domnul Dănuț Andrușcă (ministrul economiei):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați plagiatori din PNL,

Folosesc această sintagmă, "plagiatori din PNL", pentru că cei 67 de semnatari ai textului pe care îl dezbatem astăzi nu sunt altceva decât niște plagiatori.

PNL este atât de interesat de economia românească și are atât de mulți specialiști în economie, încât tot ce au fost în stare să producă a fost un document copy-paste presărat cu una-două delațiuni sau, să le spunem mai pe nume, una-două șobolăneli. (Aplauze.) Aproape jumătate din textul de astăzi este copiat din moțiunea adresată împotriva mea, la Senat, în vară. (Vociferări.)

Vestea bună este că măcar de data asta ați reușit să-mi scrieți numele corect. Poate mai grav, textul depus pe 2 octombrie diferă de textul depus pe 26 septembrie. (Vociferări.) Mai precis, în plenul Camerei Deputaților, au fost depuse două variante ale moțiunii, sub același nume, dar cu un text ușor diferit. Diferența nu a constat în eliminarea pasajelor plagiate, așa cum ar fi normal, ci a constat în modificarea textului, ca să fie satisfăcute comenzile primite de la informatorii PNL. (Rumoare.)

Este profund regretabil și nepotrivit ca în Parlamentul României, în Camera Deputaților, reprezentanții poporului român să facă alba-neagra cu documente de importanța unei moțiuni.

Semnatarii acestui plagiat cer demiterea mea.

Având în vedere cele de mai sus, aș putea și eu să cer demisia din Camera Deputaților, pentru toți cei 67 de semnatari, pe aceleași motive, legate de plagiat, pe care le-au invocat, de-a lungul timpului, reprezentanții PNL.

Fie deputații care au semnat acest text nu au știut ce semnează, și atunci ei sunt cei incompetenți, fie au știut foarte bine ce semnează, și atunci sunt și plagiatori și farisei.

În orice caz, se impune demisia. ((Vociferări.)

Doamnelor și domnilor deputați,

Din respect pentru Parlamentul României și pentru colegii mei deputați de bună-credință, voi vorbi despre starea economiei românești.

Stimați colegi,

În calitate de ministru al economiei, controlul inflației nu intră în atribuțiile mele. Acest lucru ar fi trebuit să fie cunoscut de inițiatori, deși văd că nu mai puțin de două pagini sunt dedicate acestui subiect.

Dar să ne întoarcem la definiția de bază a inflației, pentru a vedea cât de departe de adevăr sunt cei care acum îmi cer demisia.

Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele prețuri cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflație atunci când se înregistrează o creștere generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar la unele articole specifice. La calcularea creșterii medii a prețurilor se alocă o pondere mai mare a prețurilor produselor mai scumpe.

În general, atunci când vorbim despre inflație și politică monetară, corect ar fi ca întrebările să fie adresate Băncii Naționale, pentru că BNR elaborează și aplică politica monetară; BNR autorizează, reglementează, supraveghează instituțiile de credit; BNR promovează și monitorizează buna funcționare a sistemelor de plăți; BNR emite bancnote și monede; administrează rezerve internaționale; acționează ca un creditor de ultimă instanță; este banca băncilor comerciale.

Toate aceste lucruri sunt sigur că sunt cunoscute de inițiatorii moțiunii. Altfel, ei ar putea fi acuzați de analfabetism economic.

Și dacă tot vorbim despre stabilitatea prețurilor și politica monetară, poate ar fi bine să vorbim și despre moneda națională, Leul, și stabilitatea cursului de schimb. Acesta este un subiect care nu ține de ministerul pe care îl conduc. Totuși, sunt acuzat că politicile Ministerului Economiei au dus la o depreciere a monedei naționale.

Nu găsiți, stimați colegi, că sunt acuzat de devalorizarea monedei naționale, exact de partidul care l-a promovat senator pe unul dintre cei care au condus atacul speculativ împotriva Leului, de la finalul anului 2008?

Da, mă refer la actualul senator Cîțu. Domnul Cîțu a fost economist al unei bănci comerciale. Și nu este singurul personaj cu afinități liberale. Fost conducător de bancă comercială, care a atacat Leul, în cârdășie cu domnul Cîțu, în 2008 s-a aflat și Lucian Isar.

De fapt, propun un pact liberalilor care mai vorbesc despre deprecierea Leului. De câte ori acuză Guvernul PSD că este vinovat de creșterea cursului de schimb, să spună, în același mesaj, și că membrii PNL au încercat în mod direct și activ să câștige bani frumoși, tocmai prin deprecierea monedei naționale.

Creșterea ROBOR s-a oprit, trendul s-a inversat. Față de un maxim pentru ultimii doi ani ai indicelui ROBOR, care se apropia de 3,5% în iulie, acum discutăm de un ROBOR la trei luni de 3,13%.

Dar să vorbim despre creșterea economică. Pentru că, parafrazând un clasic în viață, nu poate PNL plagia cât poate economia să crească.

Opoziția a reclamat că economia este supraîncălzită. Conform estimărilor Comisiei Europene, în 2018, rata de creștere a PIB potențial este de 4,3% pentru România. Țara noastră are a treia cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, în trimestrul II al anului 2018, comparativ cu trimestrul II al anului 2017, cu o creștere a Produsului Intern Brut de 4,2%. Nu o spun eu, o spun profesorii universitari de economie.

Creșterea economică la nivelul Uniunii Europene a fost de 2,2%, în al doilea trimestru al anului 2018, față de aceeași perioadă a anului trecut. Suntem, astfel, pe locul 3 în Uniunea Europeană, în ceea ce privește creșterea economică, înaintea noastră fiind doar Polonia, cu 5%, și Ungaria, cu 4,4%.

În primul semestru al anului 2018, volumul producției industriale a crescut cu 4%, față de perioada corespunzătoare a anului anterior. De asemenea, volumul producției industriale a crescut cu 5,7%, peste creșterea înregistrată în Uniunea Europeană, de doar 2,8%. Mai mult, cifra de afaceri din industrie a crescut în termeni nominali cu 13,8%, fiind cea mai mare după anul 2011. Comenzile noi din industria prelucrătoare au înregistrat o creștere în termeni nominali cu 18,2%, în primul semestru al anului 2018, comparativ cu primul semestru al anului anterior, fiind, de asemenea, cea mai mare după anul 2011.

Aceste cifre arată, fără urmă de îndoială, că economia României crește în mod sustenabil, prin aplicarea Programului nostru de guvernare, ceea ce s-ar traduce prin creșterea numărului de locuri de muncă.

Mai mult, industria este unul dintre pilonii acestei creșteri, devenind mai puternică, de la o zi la alta. Investițiile străine directe au totalizat, în perioada ianuarie-iunie 2018, o valoare de 2,2 miliarde de euro, în creștere cu 29,4% față de perioada corespunzătoare din anul 2017. Aceste investiții s-au majorat în semestrul I cu 499 de milioane de euro, aproape dublu, sporul de deficit de cont curent. Investițiile reale în economie s-au majorat cu 4,4%, în primele șase luni, valoarea înregistrată fiind de 2,26 miliarde de euro. Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare, finanțate din surse interne și externe, au crescut de 1,5 ori, în primul semestru al anului 2018, față de aceeași perioadă a anului trecut. Mai mult, cheltuielile de capital au crescut cu 72% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe lângă creșterea generalizată a veniturilor populației, mult peste rata inflației, investițiile străine directe și cele guvernamentale se traduc prin creșterea valorii adăugate a produselor și serviciilor.

În primele șase luni ale anului 2018, câștigul salarial mediu net a crescut, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 13,1%, fiind în prezent de 2.636 de lei. Principalele domenii de activitate în care câștigul salarial mediu net a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2017, sunt: extracția minereurilor metalifere, sănătate și asistență socială, cercetare-dezvoltare, transporturi pe apă, silvicultură și exploatare forestieră, construcții, administrație publică și apărare, învățământ.

De asemenea, creșterea salariilor în sectorul bugetar a avut rol de locomotivă pentru întreaga economie. Astfel, și mediul privat a început să se apropie de ritmul de creștere a salariilor din sectorul bugetar, cu efecte pozitive certe pentru nivelul de trai al populației.

Numărul mediu de salariați, conform Institutului Național de Statistică, a fost de 4,9 milioane de persoane, în primele șase luni ale anului 2018, fiind la maximul ultimilor 20 de ani.

În primul semestru al anului 2018, s-au creat 90.000 de locuri de muncă. Dinamica pozitivă se menține și după șapte luni, potrivit datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru că referirea despre Legea minelor, Legea apelor și Legea redevențelor este copiată din moțiunea de la Senat, voi răspunde așa cum am făcut-o și atunci.

În data de 18 martie 2018, aceste trei legi au fost preluate de Secretariatul General al Guvernului, acolo unde află și acum, în vederea armonizării legislative.

Dacă vreți un element de noutate, în ceea ce privește redevențele pentru apa geotermală și apa minerală naturală utilizată pentru consumul populației, la cișmelele publice, atunci vă spun că Ordonanța de urgență adoptată joi, 4 octombrie, prevede eliminarea cotei redevenței pentru aceste categorii de ape. Prevederea se va aplica începând cu 1 noiembrie 2018.

Până acum, cota redevenței pentru apa geotermală și apa minerală naturală era de 5% din valoarea producției și se plătea la încheierea licenței sau la eliberarea permisului de exploatare.

Moțiunea-plagiat de acum a copiat și paragraful despre companiile din portofoliul Ministerului Economiei. Ca atare, îmi voi repeta răspunsul din iunie.

Operatorii economici din portofoliul Ministerului Economiei au planificate investiții în valoare totală de 2,9 miliarde de lei, din care doar 62 de milioane de lei reprezintă finanțare din sume alocate de la bugetul statului.

Până la finele anului curent, operatorii economici din portofoliul Ministerului Economiei au previzionat în bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2018 reducerea arieratelor cu 53,7%, față de cuantumul înregistrat la sfârșitul anului 2017. Aceste plăți restante vor fi reduse cu peste 500 de milioane de lei.

Din totalul operatorilor economici aflați în portofoliul Ministerului Economiei, majoritatea sunt pe profit. Iar pentru cei cu rezultate economice negative au fost solicitate planuri de reorganizare, restructurare, care se află în diverse stadii de analize, unele fiind deja aprobate.

Stimați colegi,

Inițiatorii-plagiatori, alături de o serie de persoane, pe care o să le numesc generic delatori - doar ei știu cum s-au găsit unii pe alții, având în vedere că unii sunt oameni politici, iar ceilalți se lăudau că sunt funcționari publici apolitici - fac referire nominală la câteva companii cu importanță strategică din portofoliul Ministerului Economiei.

Nu mă deranjează că Ministerul Economiei sau companiile din portofoliul ministerului se țin de bârfe politice. Mă deranjează că răspândesc minciuni.

Vreau să-i rog pe cinstiții inițiatori să nu confunde Transelectrica cu alte societăți. Transelectrica este o companie listată la Bursa de Valori București și care se supune prevederilor O.U.G nr. 109.

În conformitate cu prevederile actelor normative pe care vi le-am enumerat, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" este administrată în sistem dualist, de un Consiliu de Supraveghere, desemnat de Adunarea Generală a Acționarilor. La rândul său, Consiliul de Supraveghere îi desemnează pe membrii Directoratului.

Vă atrag atenția că nu este în atribuțiile ministrului economiei numirea sau schimbarea directorului unei companiei administrate în conformitate cu O.U.G nr. 109. Sunt convins că cei care v-au dat ideea că modificați moțiunea inițială și să inserați în textul nou atacuri la adresa Transelectrica știau asta, pentru că au lucrat acolo. Ce mă uimește este însă că dumneavoastră ați acceptat să înghițiți pe nemestecate tot ce v-a fost servit!

Vreau să adaug un singur lucru. Membrii Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului Transelectrica, desemnați în timpul mandatului meu de ministru al economiei, beneficiază doar de indemnizație fixă, spre deosebire de alți foști membri ai conducerii companiei, care acum se luptă în instanță pentru indemnizația variabilă, de milioane de euro, cu care au fost stimulați la un moment dat, fără a-și îndeplini criteriile de performanță asumate și fără a realiza mult clamatele investiții sau mentenanța necesară Sistemului Energetic Național.

În ceea ce privește actuala conducere a Transelectrica, vă pot spune că aceasta a depus eforturi considerabile pentru accelerarea investițiilor și a mentenanței ignorate și diminuate sistematic în anii 2014, 2015, 2016, 2017, de fostele conduceri ale companiei, pentru a evita situațiile de genul celor din lunile octombrie și noiembrie 2016, când Bucureștiul, capitala României, a rămas fără alimentare cu energie electrică. Pentru a reglementa toate aceste neajunsuri, actuala conducere a Transelectrica a semnat, în perioada mai-iunie, Contractul de mentenanță, fiind una dintre primele măsuri de importanță deosebită, care au fost luate.

Realizarea investițiilor este obiectivul prioritar al companiei, aspect care este demonstrat prin fapte. În primul semestru al anului, au fost finalizate investiții în valoare de peste 166 de milioane de lei și sunt în derulare proiecte importante. Vorbesc despre proiectele pentru închiderea inelului de 400 kV. Astfel, până la sfârșitului anului, se va finaliza reabilitarea segmentului de linie Reșița - Anina. Proiectele liniilor Gădălin - Suceava și Suceava - Bălți au avansat în fazele de autorizare și avizare.

De remarcat, în partea neplagiată a moțiunii, varianta de text redactată cu ajutorul "sifoanelor" PNL, se fac referiri la Proiectul liniei electrice aeriene de 400 kV Smîrdan-Gutinaș, cum că ar fi fost ca și selectat, la începutul lunii iulie, pe Programul Operațional Capacitate Administrativă.

Acest obiectiv de investiții este unul foarte serios și trebuie tratat ca atare, în termeni fermi.

Ce înseamnă "ca și selectat"? Din partea susținătorilor "lucrului bine făcut" mă așteptam la mai multă precizie în exprimare. Atunci când vorbim despre investiții de asemenea anvergură, trebuie să o facem cu simțul răspunderii.

Vă asigur că nu există categoria "ca și selectat", în cazul proiectelor cu finanțare europeană.

Vă pot informa că realizarea acestei investiții își urmează cursul firesc și legal, respectând etapele și procedurile prevăzute de reglementările în vigoare.

Pentru înaintarea cererii de finanțare în Programul Operațional Infrastructură Mare, actuala conducere a stimulat activitatea legată de acest proiect de investiții, a definitivat procesul de organizare la nivel instituțional, a prezentat clarificările necesare pentru a face posibilă finanțarea în grafic a acestui obiectiv de investiții.

Prin fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2018 s-a avut, într-adevăr, în vedere, disponibilizarea unui număr de 150 de salariați, însă conducerea companiei de la vremea respectivă nu a respectat calendarul asumat pentru realizarea acestei restructurări, așa cum era prezentat în fundamentarea bugetului. Așa au uitat să vă spună sursele dumneavoastră, "bine informate" și "de bună-credință", între ghilimele, desigur.

În aceste condiții, fără o fundamentare serioasă, disponibilizarea a 150 de salariați ar fi avut un impact negativ în desfășurarea activității companiei, în condiții de siguranță.

Transelectrica are, într-adevăr, nevoie de o restructurare. Dar această restructurare trebuie făcută numai pe o bază solidă. Actuala conducere a demarat un proces amplu de digitalizare, care va permite o restructurare prin care să nu fie afectată buna desfășurare a activității companiei și îndeplinirii condițiilor de siguranță.

Rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli, din 27 septembrie, a fost realizată prin transferarea sumei prevăzute pentru cheltuielile aferente disponibilizării, în fondul de salarii și contribuții necesare plății salariilor celor 150 de salariați.

Această mutare a fost operată în cadrul aceluiași capitol de cheltuială bugetară și nu are impact în totalul cheltuielilor sau al veniturilor aprobate de acționari. Numărul efectiv de angajați, la finele anului 2018, va fi la fel ca la finele anului 2017.

În completare, este de menționat faptul că, pe parcursul anului 2018, a fost înregistrat un număr semnificativ de plecări naturale ale angajaților - pensionări, demisii, plecări cu acordul părților sau chiar, din păcate, decese. O parte dintre aceste posturi au fost deja scoase la concurs, altele se află în procedură de selecție, în special pe partea tehnică.

Așa cum dumneavoastră ați afirmat, Translectrica este o companie strategică de siguranță națională, listată la Bursă, de unde derivă o serie de obligații de transparență decizională, pe care sunt convins că le cunoașteți.

Vreau să vă spun că din luna mai, de când a fost numită actuala conducere, prețul acțiunii Transelectrica la Bursă a crescut cu circa 17%, fapt care confirmă încrederea învestitorilor în actuala conducere și în deciziile acesteia.

Așa cum se spune în doctrina economico-liberală, investitorul este barometrul sănătății unei companii.

Moțiunea-plagiat amintește despre Transgaz, cu adevărat una dintre companiile strategice ale României și ale Ministerului Economiei.

Unde ați fost dumneavoastră, stimați inițiatori, semnatari, atunci când Transgaz a demarat construcția gazoductului BRUA? Nu v-am văzut să vă îngrămădiți să susțineți Transgaz și nici să apreciați public acest succes. Nu v-am auzit nici să spuneți ceva despre faptul că lucrările BRUA sunt în grafic și acest lucru este confirmat de Comisarul european pentru Energie. Și acum veniți și mă acuzați, pe mine, că eu nu apăr compania?!

Săptămâna trecută, Ministerul Economiei a anunțat că Transgaz va primi un grant de 46 de milioane de euro, pentru dezvoltarea sistemului național de transport gaze în zona de nord-est a țării.

Câți dintre dumneavoastră, în special cei care reprezentați această parte a României, ați spus public că este un lucru bun și că este bine că se întâmplă? Sau ați prezentat această informație comunităților locale pe care le reprezentați?

În ultimii doi ani, actuala conducere a Companiei Transgaz a obținut fonduri europene în valoare de un sfert de miliard de euro. Câți dintre dumneavoastră ați spus public măcar un cuvânt de laudă sau de felicitare la adresa acestei reușite deosebite?

Despre preluarea Vestmoldtransgaz, pot să vă spun că eu am fost la Chișinău de mai multe ori, pentru a securiza acest succes. Nu doar pentru a tăia "pamblica". Mai ales, pentru că nu a venit încă momentul pentru tăiat "pamblica". (Vociferări.)

Gazoductul Ungheni-Chișinău are termen de finalizare decembrie 2019, iar Complexul de la Ghidighici, ianuarie 2020.

Dar unde ați fost dumneavoastră, stimabililor, distinși reprezentanți ai opoziției, în martie, când s-a anunțat, la Chișinău, că Transgaz a câștigat concursul investițional? Unde ați fost, în perioada martie-septembrie, când Transgaz negocia cu autoritățile de la Chișinău? Unde ați fost la începutul lui septembrie, când tranzacția a fost finalizată? Probabil erați ocupați pe Facebook.

Ignorați cu bună-știință și sânge rece succesele Transgaz, 364 de zile pe an, și într-o zi de luni veniți și aveți curajul să mă acuzați pe mine că nu susțin Transgaz!

Dacă Transgaz are nevoie să fie apărată, atunci trebuie apărată împotriva dumneavoastră, care introduceți numele unei companii ale cărei acțiuni se apreciază pe piața de capital, într-un demers eminamente politic. Chiar așa? Oare veți plăti dumneavoastră prejudiciile de pe piața de capital, generate de târârea numelui unei companii de succes în această moțiune-plagiat?

Stimați colegi,

Legat de segmentul... de DPAP... (Vociferări.) este cel mai savuros. Pe baza acelor delațiuni, de care vorbeam mai devreme, liberalii reclamă o intenție de reorganizare a Departamentului pentru Privatizare și Administrație a Participațiilor Statului, argumentând că 45 de persoane - mulți susținători de familii monoparentale - ar urma să fie restructurate. Este același PNL care reclamă constant numărul prea mare de salariați plătiți din fonduri publice și cere cu insistență, în special în campania electorală, reducerea aparatului de lucru al statului.

Păi, cum rămâne, stimați deputați liberali? E bine sau e rău cu mulți funcționari?

Doar o curiozitate, stimați semnatari. Cu delatorii v-ați întâlnit ziua, ca domnii?

Acest departament funcționează ca o structură care o dublează pe cea a ministerului, cu departament juridic propriu, cu departament contabil propriu. Intenția de reorganizare are la bază o gândire care susține un lucru simplu. În loc să dublăm, mai bine eficientizăm, iar în loc de cantitate, să alegem calitate.

Dar PNL nu are cum să fie de acord cu aceste principii liberale, pentru că altfel nu ar fi mai fi ipocriți.

Cât despre detașări disciplinare, termen care sună puternic, dar care nu există în lege și pe care sunt convins că doar inițiatorii îl pot explica, vreau să vă spun că ne aflăm în fața unei dezinformări grosolane.

Dacă delatorii nu ar fi urmărit să se folosească de această moțiune-plagiat pentru mizele lor personale, v-ar fi spus că Ministerul Economiei nu detașează pe nimeni de la DPAP, instituție publică cu personalitate juridică.

Să trecem la subiectul "Damen" sau "Daimler", așa cum ați scris dumneavoastră în bucata neplagiată din text. Cu toate că îmi vine greu să cred că puteți confunda un vapor cu o mașină. Dar am încredere, pe viitor, veți corecta greșeala aceasta, așa cum ați corectat "invederăm" cu "învederăm". Vorba aceea - "pas cu pas".

Despre Șantierul Damen Shipyards Mangalia, reiau ceea ce Ministerul Economiei a comunicat deja, instituțional, încă din 20 iulie.

Contractul de vânzare-cumpărare între Damen și Daewoo a fost semnat concomitent cu contractul de cesiune a 2% din acțiuni către statul român. În rest, este vorba doar despre formalitățile care privesc Consiliul Concurenței, care, știți bine, că trebuie să valideze orice schimbare de o asemenea amploare în structura acționarului majoritar. După încheierea acestor formalități se va actualiza la Registrul Comerțului noua structură a acționariatului, care va arăta exact așa cum a fost spus în repetate rânduri - Damen, 49%, Ministerul Economiei, prin Șantierul Naval 2 Mai, 51%.

Sunt convins că v-ați preocupat intens de soarta tranzacției, având în vedere că nici nu știți cum se numește investitorul olandez, și tratați într-un mod amatoristic și într-o veselă ignoranță acest subiect.

Paradoxal, sunt de acord cu inițiatorii, referitor la un aspect. Chiar este o afacere pe cinste. Nu doar că șantierul a evitat falimentul, nu doar că activitatea în șantier a fost deblocată, nu doar că statul român a devenit acționar majoritar, dar Damen are un plan de comenzi care necesită dublarea forței de muncă din șantier, urmând să se ajungă, în următorii ani, la peste 3.000 de angajați. Din iulie și până acum, Damen injectează 3 milioane de euro, lunar, pentru a efectua plățile necesare pentru salarii și investițiile tehnice necesare, inclusiv în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de muncă din șantier, acest plan de dezvoltare a șantierului fiind confirmat public și oficial de investitorii olandezi.

Îi îndemn cu tărie pe reprezentanții opoziției, care critică acest succes major, să meargă la Mangalia și să întrebe în comunitățile locale, dacă este bine că am deblocat activitatea pe șantier, dacă este bine că s-au mărit salariile și se fac angajări sau dacă trebuia să lăsăm șantierul să moară.

Vă rog ca atunci când vorbim de lucruri serioase, să o facem cu decență și responsabilitate, nu să mimăm preocuparea.

O întrebare pentru inițiatori. Dacă tot sunteți sensibili la familii, mai ales la cele monoparentale, ați avut curiozitatea să aflați câte familii susține Șantierul Naval din Mangalia?

Doamnelor și domnilor,

Era cât pe ce să cred că inițiatorii-plagiatori sunt sincer interesați de ce se întâmplă în industria de apărare. Asta, până când am citit cum au botezat Uzina Automecanică Moreni, pentru că acesta este numele corect, Uzina Automecanică Moreni, nu Uzina Automatică. Dar ce mai contează? Damen, Daimler, automecanică, automatizată - e totuna pentru semnatari.

Tot e bine că ei vorbesc despre... (Vociferări. Rumoare.)... gafele mele.

În ceea ce privește Uzina Automecanică Moreni, vă pot spune că Ministerul Economiei a alocat pentru investiții la această unitate economică 16 milioane de lei, în contextul în care, pentru investiții în industria de apărare, în acest an au fost alocate 69 de milioane de lei, cea mai importantă sumă alocată în ultimii 10 ani.

Stimați colegi din Camera Deputaților,

Și pasajul din moțiune referitor la Fondul Național pentru Dezvoltare și Investiții este copiat din textul moțiunii dezbătute în iunie, la Senat. Doar tentativa de glumă cu gospodăria de partid este nouă.

În acest context, voi relua răspunsul meu de atunci, pentru că este clar că deputații PNL nu vorbesc cu senatorii PNL. De ce? Doar Dumnezeul liberalilor poate ști.

Așa cum am spus și în fața Senatului, în iunie, Fondul Suveran este un proiect care este apanajul Ministerului Finanțelor Publice. Dar reprezentanții opoziției știu bine acest lucru, pentru că au votat împotriva Legii de înființare a Fondului, în vară. Și mai ales pentru că au contestat la Curtea Constituțională această lege.

Dacă inițiatorii țineau morțiș să critice Fondul Suveran și să facă un plagiat cu această ocazie, atunci măcar puteau plagia din textul cu care au atacat Fondul, la CCR. (Vociferări.)

Doamnelor și domnilor deputați,

Culmea ironiei este atunci când reprezentanții opoziției mă acuză pe mine de gafe, în timp ce ei confundă Damen cu Daimler și automecanic cu automatic. Poate au avut emoții, eu îi înțeleg.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Mai aveți 20 de minute.

Începem dezbaterile.

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Procedură, da, domnule Pavel, prezentați procedura. (Vociferări.)

Aveți o procedură văd, vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc.

Am vrut să încep scrierea alfabetului pe acea... (Vociferări.)

Domnule ministru,

Vreau să vă spun că există niște desene animate faimoase, cu Țestoasa Toby...

Domnul Florin Iordache:

Procedură, domnule coleg.

 

Domnul Pavel Popescu:

... și...

 

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg...

Domnul Pavel Popescu:

... în acele desene animate, Țestoasa Toby se roagă de domnul Vrăjitor să-i dea... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Deci, domnule coleg, eu vă rog pe dumneavoastră... ați venit pentru procedură. Declarații politice, miercuri dimineața.

Deci vă dau cuvântul pe procedură, aveți două minute, procedură, la dezbateri. Suntem la moțiunea simplă inițiată de dumneavoastră, vă rog frumos. (Vociferări.)

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Pavel Popescu:

OK. Am nevoie de 45 de secunde și pot vorbi pe timpul nostru, al PNL, OK? Bun.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog. Vă rog.

Începem dezbaterile, da? (Vociferări.)

Păi, hotărâți-vă! (Vociferări.)

Vă rog, sunteți invitat în bancă, domnule coleg.

Da. Îl invit pe domnul președinte Lucian Bode.

Vă rog, domnule președinte.

Haideți să trecem la chestiuni serioase, dacă chiar aveți chestiuni serioase, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Plagiat - operă literară, artistică sau științifică a altcuiva, însușită integral sau parțial și prezentată drept creație personală.

Domnule ministru,

Când deputații PNL preiau de la senatorii PNL anumite reproșuri la adresa dumneavoastră, vă rog să o interpretați în următoarea cheie. Când îți spun doi că îți este somn, te duci și te culci. (Aplauze.)

Ați citit vreodată o carte revizuită și adăugită?

Domnule ministru,

M-aș bucura să înțelegeți de ce vă aflați astăzi aici, în fața plenului Camerei Deputaților, de această dată, la dezbaterea acestei moțiuni simple care vă este adresată.

Noi, semnatarii acestei moțiuni, nu avem nimic personal cu dumneavoastră. Posibil să fiți un om bun la suflet. Dar, pentru a fi ministrul economiei, este nevoie de mai mult de atât. Iar pe dumneavoastră, așa cum am observat cu toții, încă de la momentul audierii, din comisiile de specialitate, nu vă recomandă pentru această demnitate nici vocea, nici talentul. (Aplauze.)

Domnule ministru,

Ce v-am semnalat noi prin textul acestei moțiuni? Că economia României nu duduie, ci scârțâie și mai are puțin și se gripează. Că obiectivele asumate prin Programul de guvernare, de dumneavoastră, în ceea ce privește Legea redevențelor, Legea apelor minerale și Legea minelor, sunt departe de a fi îndeplinite.

Chiar nu intuiți care a fost motivul pentru care ați fost deposedat de atribuțiile care vă reveneau în calitate de ministru inițiator la cele trei legi?

Cu siguranță nu putem bănui că este vorba despre un premiu pentru profesionalism. La fel cum nu putem bănui că în ceea ce privește trecerea industriei de apărare de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării a fost o pură întâmplare. Poate, mai bine așa.

Să ne imaginăm, dragi colegi, ce ar fi însemnat să coordoneze domnul ministru Andrușcă transformarea, modernizarea și înzestrarea capabilităților structurilor Armatei Române.

Este evident, domnule ministru, că nu faceți față mandatului care v-a fost încredințat de Liviu Dragnea, în baza unui algoritm politic.

V-am mai semnalat, domnule ministru, în moțiune, situația critică, de-a dreptul îngrijorătoare, în care se află companiile din portofoliul Ministerului Economiei. Unele înregistrează pierderi uriașe și se îndreaptă cu pași repezi spre faliment, iar altele, de importanță strategică pentru România, precum Transgaz și Transelectrica, sunt ținta unor politici guvernamentale dezastruoase, prin care sunt golite de resurse financiare.

Guvernul PSD-ALDE a pus gheara pe aceste companii și le-a direcționat banii din dividende și toate rezervele către bugetul statului, pentru a fi susținute toate măsurile populiste, îngropând astfel sectorul economic, care este singurul motor al dezvoltării, într-o țară.

Mai mult, aceste companii care, evident, nu constituie pentru dumneavoastră o prioritate, din perspectiva dezvoltării lor, nu mai sunt administrate în sistem dualist, pentru că așa a hotărât Adunarea Generală a Acționarilor, ci pentru a popula aceste structuri de conducere - și nu numai - cu cât mai multe sinecuri de partid.

Apropo, domnule ministru, m-ați întrebat, în calitate de semnatar al acestei moțiuni, ce am făcut pentru BRUA?

Dacă n-ați fost cumva prin România, în ultimii ani, vă anunț că sunt unul dintre cei cinci inițiatori ai Legii nr. 185/2016, Legea BRUA.

În ceea ce privește înființarea FSDI. De la dumneavoastră, sincer, nu am nicio așteptare, dar, în schimb, mă aștept să-l văd pe Liviu Dragnea autoproclamându-se președintele acestei anexe de partid, iar pe Darius Vâlcov, la dreapta sa, în bordul de conducere, așa cum îi stă bine unui lider autocrat.

Acest Fond, prin modul de organizare pe care l-ați propus, seamănă izbitor de mult cu modelul turc. Iar, recent, în Turcia, Erdogan s-a autoproclamat președinte al Fondului Suveran Turc, numindu-l totodată pe ginerele său în bordul de conducere.

Domnule ministru,

Închei intervenția mea cu o întrebare și o rugăminte.

După cum bine știți, România preia, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Printre atribuțiile Consiliului de Afaceri Economice și Financiare, se numără coordonarea politicilor statelor membre în domenii precum politicile economice și guvernamentale.

Concret, domnule ministru, dumneavoastră, în calitate de ministru al economiei din România, începând cu 1 ianuarie 2019, veți coordona politicile economice și bugetare ale statelor membre, în vederea consolidării guvernanței economice în Uniunea Europeană.

Domnule ministru,

Ne puteți indica trei elemente pe care vă gândiți să le abordați în cadrul discuțiilor cu reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene, pe subiectul guvernanței economice?

Nouă ne este frică să ne gândim ce le-ați putea spune, de exemplu, despre intenția Statelor Unite de a introduce taxe vamale suplimentare la importurile de oțel și aluminiu din Uniunea Europeană.

Iar rugămintea de final...

Domnule ministru,

Nu mai stați pe gânduri și puneți capăt calvarului la care sunteți supus. Este evident că nu puteți mai mult, iar din cauza acestei lipse de performanță, îngenuncheați întreaga economie românească și veți face praf și imaginea României în fața partenerilor externi.

Salvați România dintr-o situație iminent rușinoasă. Demisionați! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Nu... PSD, domnul Valeriu Steriu.

Vă rog, domnule deputat.

Grupul PSD aveți 25 de minute.

Este înscris și domnul deputat Nistor.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD respinge conținutul moțiunii simple depuse de PNL.

De fapt, după cum s-au făcut de râs, azi, liberalii, mă aștept ca inclusiv PNL să-și respingă conținutul moțiunii depuse de aceștia.

Nu este prima oară când un partid politic se face de râs și nu o să fie nici pentru ultima oară. Dar dacă ar exista olimpiada penibilului, atunci PNL ar lua medalia de aur, după ziua de astăzi.

Grupul PNL din Camera Deputaților a reușit, prin plagiatul de astăzi, să dea o nouă interpretare sintagmei "Prin noi înșine!".

Prin voi înșivă, stimați liberali, dar nu copy-paste, că se răsucesc Brătienii în mormânt...

Stimați colegi din Camera Deputaților,

În limbaj juridic există un concept care se numește abuz de drept, care este definit așa: "... niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe..."

Ultimele trei moțiuni ale PNL reprezintă cea mai bună dovadă a ceea ce înseamnă în Parlament abuzul de drept.

Moțiunea de azi este un plagiat. Moțiunea de săptămâna trecută nu a avut la bază altceva decât poate dorința doamnelor deputat din PNL de a-l chema în fața plenului pe Eugen Teodorovici. Iar despre moțiunea împotriva ministrului Daea, tot ce pot să vă spun este că liberalilor ar trebui să le fie rușine să compare ciuma lui Caragea, care a ucis zeci de mii de oameni, cu pesta porcină. Chiar așa a ajuns PNL, ca atunci când nu-și mai fură singur textele, să compare oamenii cu porcii?!

Stimați deputați ai PNL,

Citind această moțiune, partea neplagiată, mă întreb, oare v-a interesat situația economică a țării sau mai degrabă disputele interne ale angajaților celor două companii pe care le menționați?

Și încă o curiozitate. Nu dăduse oare domnul Orban o directivă care interzicea PNL să colaboreze cu PSD? Parcă vă îndemna să puneți mâna pe par.

Acum ce să înțelegem? Că directivele de necolaborare se aplică pentru orice situație, mai puțin pentru "sifonăriile" interne din companii sau ministere.

Pas cu pas, PNL se afundă în penibil.

Este evident că această moțiune a fost redactată de cineva foarte nemulțumit de schimbările perfect legale din structura companiilor și preocuparea principală este doar să satisfaceți orgoliile anumitor persoane apropiate partidului.

Lăsând la o parte acuzațiile nefondate enumerate în această moțiune - de fapt, o înseilare de interpelări - cu pretenția de a fi denumită moțiune, așa cum PNL are pretenția de a fi numit un partid serios de opoziție -, haideți să vorbim puțin despre ceea ce este evident.

Criticile economice pe fond nu sunt de competența Ministerului Economiei. Nici cele legate de curs, nici cele legate de ROBOR și, cu siguranță, nici cele legate de inflație.

Și atunci întrebarea se pune, de ce a insistat PNL să depună două texte ale acestei moțiuni, în două săptămâni distincte? Se poate să fi fost stimulați de vreun fel, anume, de delatorii pe care îi amintea ministrul Andrușcă mai devreme.

PNL este dator să ofere răspunsuri publice, clare și concise, la toate semnele de întrebare care năpădesc această moțiune.

Dar să încercăm să vorbim și pe fondul chestiunii - mersul economiei românești.

Conform Biroului de Statistică al Uniunii Europene, România a fost a doua economie din Uniunea Europeană la creșterea economiei, în trimestrul al doilea al acestui an, cu un plus de 1,4% față de primul trimestru.

Institutul Național de Statistică a anunțat că Produsul Intern Brut al României, estimat pentru trimestrul al doilea 2018, la date ajustate sezonier, a fost de 232 de miliarde de lei, la prețuri curente, în creștere, în termeni reali, cu 1,4% față de primul trimestru și cu 4,2% față de trimestrul al doilea al anului trecut. În primul trimestru al acestui an, față de același trimestru al anului trecut, PIB a crescut cu 4,1% pe serie brută și cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

Un alt studiu, realizat de Eurostat, indică faptul că România este lider european în ceea ce privește creșterea producției industriale. România a înregistrat a doua cea mai mare creștere anuală a producției industriale - în luna aprilie a fost de 6% - și a doua cea mai mare creștere trimestrială a producției industriale - 2,1%.

O altă informație importantă este că România a înregistrat cel mai mare ritm de creștere al numărului de angajați, în primul trimestru din 2018 - 1,9%.

De asemenea, atât BNR, cât și Comisia Europeană au confirmat trendul descendent al inflației anuale în România.

Deci economia României merge bine. Toți l-ați ascultat pe ministrul economiei, atestând mai devreme acest lucru, cu date obiective.

PNL știe bine aceste lucruri, pentru că citesc și ei știrile.

Și, atunci, care este miza liberalilor?

Adevărul este următorul. PNL este disperat, cu adevărat disperat. Statutul de principal partid de opoziție începe să fie pierdut, în fața USR, iar rezultatele Programului de guvernare al PSD aruncă în derizoriu și rarele politici propuse de PNL. Atunci, tot ce le rămâne liberalilor este critica și încercarea de a produce divertisment politic. Pentru că asta ați urmărit, stimați colegi de la PNL. Ați urmărit să creați divertisment politic, chemându-l pe ministrul Dănuț Andrușcă în fața plenului. Doar că intenția v-a explodat în față, pentru că ați fost demascați drept plagiatori. Ghinion... cum ar spune un personaj drag vouă.

Domnule ministru,

Aș vrea să vă felicit pentru finalizarea cu succes a procedurii de preluare a Vestmoldtransgaz, care reprezintă un succes pentru consolidarea relațiilor economice cu Republica Moldova și pentru dezvoltarea strategică a României, în domeniul energiei. Gazul românesc în Republica Moldova înseamnă mai mult decât un schimb comercial. Înseamnă independență energetică față de Rusia și înseamnă, în anul Centenar, unirea prin fapte, nu prin vorbe.

Nu vă temeți, pe undeva... PNL... că există un om cu scaun la cap sau un consultant care să le spună că ceea ce ați făcut cu Transgaz în Republica Moldova este cu adevărat istoric...

Dar nu vă așteptați să fie și suficient de bărbați, politic, ca să recunoască acest lucru și suficient de oameni de stat ca să recunoască acest lucru în public.

Pe stimații colegi din PNL nu-i interesează faptele, ci doar can-can-urile. Pe ei îi interesează de ce un cetățean pe nume Olteanu Gheorghe a fost numit în funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, la vârsta de 72 de ani. De parcă este importantă vârsta și nu experiența, de parcă PNL nu are specialiști de vârstă înaintată, chiar în rândul propriilor parlamentari.

Oare domnul senator al PNL, Leon Dănăilă, medic specialist neurochirurg, un specialist și o persoană cu realizări excepționale, nu ar trebui să mai activeze, după logica semnatarilor, pentru că are 85 de ani?

Primul președinte al PNL, Ion C. Brătianu, avea peste 60 de ani atunci când a fost desemnat prim-ministru al României.

În Statele Unite, cei doi candidați la președinție aveau peste 70 de ani.

Așadar, stimați deputați ai PNL, nu știam, până când n-am citit această moțiune, că liberalii discriminează persoanele, pe criterii de vârstă. Să vă fie rușine!

Înțeleg, de la ministrul Andrușcă, că ați plagiat pasajul despre Fondul Suveran. Este cumva logic, pentru că în textul pe care l-am citit nu am înțeles de ce PNL nu spune un cuvânt despre faptul că au contestat legea la Curtea Constituțională și că acest Fond va urma o altă logică de înființare. Nu că ar face și altceva decât să pună bețe în roate, dar PNL nu ratează nicio ocazie să se laude cu contestațiile lor la CCR.

Despre Fondul Suveran se poate discuta mult, dacă interlocutorul este de bună-credință.

Având în vedere faptul că reprezentanții opoziției au o părere deja formată, în legătură cu acest subiect, aleg să mă adresez cetățenilor acestei țări, care merită o opoziție mai bună decât PNL.

Fondul Suveran va pune în valoare capacitatea economică a companiilor de stat, pentru crearea de noi unități economice și pentru investiții în infrastructură. Modele pentru acest Fond Suveran există și dau rezultate în țări precum Norvegia, Franța, Italia, Polonia sau Statele Unite ale Americii.

Principalele efecte ale Fondului Suveran se vor vedea în economie într-un timp scurt.

Potrivit estimărilor, până în anul 2020, Produsul Intern Brut va avea o creștere suplimentară de 20 de miliarde de lei, iar prin construcția de noi fabrici și prin celelalte măsuri prevăzute, tot până în 2020, activitatea Fondului va genera 42.000 de noi locuri de muncă bine plătite, mai ales în zonele slab dezvoltate, cu șomaj ridicat și salarii mici. La acestea se adaugă multe alte locuri de muncă, generate pe orizontală de IMM-urile care vor deservi unitățile de producție înființate de Fondul Suveran.

Din textul plagiat, care se dorește moțiune, ar reieși că inițiatorii sunt curioși în legătură cu modul în care se vor realiza investițiile Fondului Suveran.

Cu prilejul dezbaterilor din Parlament, dezbateri la care PNL a participat amplu, pentru că nu au ratat nicio ocazie să facă scandal, a fost explicat în numeroase rânduri modul în care va fi finanțat acest instrument.

Așadar, sunt prevăzute patru surse de venit pentru acest Fond:

  1. Dividende. În următorii trei ani, FSDI va încasa dividende în valoare aproximativă de 10 miliarde de lei, conform estimărilor;
  2. Emiterea de obligațiuni, care vor fi cumpărate de alte fonduri de investiții, în special de fondurile de pensii private, care ar fi interesate să investească în obligațiunile FSDI, care vor avea un randament mai bun. Din această sursă se estimează că în următorii trei ani se vor obține venituri de 15 miliarde de lei, după cum relevă calculele;
  3. Atragerea altor parteneri, în special din mediul privat, care să participe alături de FSDI la proiectele investiționale. S-a estimat că în următorii trei ani FSDI va putea atrage investiții de 30 de miliarde de lei;
  4. Fondul de Privatizare. Capitalizarea inițială a FSDI din fondul constituit la Ministerul Finanțelor Publice, din privatizările realizate de-a lungul timpului. Suma aproximativă se estimează că poate atinge 9-10 miliarde de lei.

Vedeți de ce cineva i-ar putea acuza pe plagiatorii din PNL că mint și dezinformează, când spun că pentru crearea Fondului Suveran vor fi folosiți bani de la Trezorerie și de ce o voce a rațiunii îi poate acuza de faptul că induc o stare inutilă de panică, atunci când afirmă că se va pune o presiune și mai mare pe lichiditatea de pe piață și se va ajunge, din acest motiv, la o explozie a ratelor de dobândă.

Dar știți care este cel mai important aspect? Fondul Suveran nu este în zona de responsabilitate a Ministerului Economiei. Deci poate ne explică colegii de la PNL, de ce au menționat acest instrument în textul moțiunii? Care era exact răspunsul pe care sperau să-l obțină, întrebând conducătorul unui minister care nu are nimic de-a face cu FSDI?

Stimați colegi,

Ne aflăm în fața unui text slab, conținând critici care nu sunt nici măcar adresate instituției corecte, un text care nu merită atenția noastră și cu atât mai puțin votul unui deputat rațional.

Iar după dovezile că această moțiune reprezintă un plagiat, sunt ferm convins că niciun deputat responsabil nu poate să voteze "pentru", pentru că asta ar însemna să gireze un plagiat.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Grupul PSD mai aveți încă 14 minute.

În continuare, Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Mihai-Cătălin Botez.

Domnule deputat, aveți 5 minute.

Vă rog.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule ministru Dănuț Andrușcă,

Ați mai fost invitat și în sesiunea trecută, în plenul Camerei Deputaților, pentru a discuta despre evoluția domeniului pe care îl gestionați.

Sperăm să ne lămuriți cu privire la câteva aspecte.

Astăzi, circumstanțele sunt un pic diferite. Este un gest firesc al opoziției, referitor la activitatea unui ministru, atunci când lucrurile nu merg cum trebuie.

Gestionați un portofoliu dificil, domnule ministru, dar, în același timp, și unul care poate aduce bunăstare românilor.

Aproximativ 1.200 de companii are statul în portofoliu și multe reprezintă o povară, dar și o oportunitate pentru dezvoltare, domnule ministru.

Dumneavoastră ar trebui să fiți în stare să vă uitați la economie, la înzestrarea actuală de capital, inclusiv capitalul uman, și să luați măsuri pentru a aduce industria în prezent, în realitatea economiei de piață în care ne desfășurăm, cu toate amenințările și oportunitățile sale, cu toate amenințările și oportunitățile aduse de piața unică și de cea globală.

Am citit Programul de guvernare și aș vrea să vă reamintesc, cu această ocazie, următorul fragment. Iar acest fragment cred că se regăsește formulat similar în Programul de guvernare al tuturor partidelor - "Se impune ca element central reindustrializarea României, în cadrul căreia statul să acționeze ca un manager performant, producător și furnizor de servicii și ca un investitor prudent în economie".

Ce ați făcut până acum, în acest sens, domnule ministru?

Vă reamintesc eu, o mare realizare, Fondul Suveran pentru Dezvoltare și Investiții, un proiect trecut pe repede înainte în Parlament, fără dezbateri și fără consultări. Ați girat un jaf al economiei românești. Ați luat tot ce mai mergea bine în economia românească și ați capitalizat o entitate care are capacitatea să genereze o reacție în lanț, atunci când o criză economică va apărea.

Aș vrea să vă reamintesc că acest proiect atât de drag PSD-ALDE a picat testul Curții Constituționale.

Vorbeați în Programul de guvernare despre comerț și relații internaționale. Ce ați făcut pentru a susține exportul, domnule ministru? În această economie românească avem o mulțime de antreprenori care au reușit să realizeze produse bune și cerute la export, dar se chinuiesc cu birocrația statului. Avem antreprenori care reușesc la noi acasă. Haideți să-i ajutăm să producă, să exporte și să ne reprezinte cu cinste peste hotare! Ați reușit să-i ajutați, domnule ministru? Știm că nu.

Lista de nerealizări din Programul de guvernare este lungă, însă aș vrea să vă mai atrag atenția cu privire la un singur domeniu -investițiile Greenfield.

Vă citez iarăși din Programul de guvernare - "... crearea unor platforme de preluare, sortare, condiționare, păstrare, ambalare și analiză a legumelor și fructelor...".

Provin dintr-un județ preponderent agrar, domnule ministru, sunt din Vaslui. Iar aceste investiții sunt mult așteptate de producătorii locali.

Găsiți soluția de a realiza aceste investiții, dar cu o implicare minimă a statului, pe viitor!

Vă dau ca exemplu o localitate dintr-un județ vecin - Matca, din Galați, unde se vând zilnic tone de legume. Ar fi o gură de aer binemeritată pentru acești oameni muncitori, un depozit și o stație de sortare.

Sunt sigur că exemple similare de producători din alte domenii ce ar avea nevoie de investiții similare mai sunt.

Ați uitat de investițiile Greenfield, domnule ministru. Pe lângă aceste investiții de capital fix, vă rog să luați în calcul și variante de a atrage manageri cu experiență și dornici de a dezvolta astfel de facilități.

În final, domnule ministru, stimați colegi, nu mai clamați inamicii externi - Soros, multinaționalele, străinii. Principalul nostru dușman este intern, este propria noastră incapacitate de a ne conduce, este indolența celor numiți în funcții-cheie pentru bunul mers al economiei, propria noastră incapacitate de a alege oameni cinstiți și competenți. Aceștia sunt inamicii cel mai greu de învins, nu cei externi!

Aș vrea să vă mai reamintesc un lucru: limita maximă de performanță a oricărui guvern, a oricărei companii, este dată de competența conducătorului. Așa că, stimată coaliție de guvernare, faceți cumva să promovați cei mai competenți oameni dintre dumneavoastră, nu pe cei mai obedienți.

Domnule ministru Dănuț Andrușcă,

Pentru motivele enumerate și din dorința de a avea un ministru al economiei activ, implicat, responsabil și competent, Uniunea Salvați România vă cere demisia.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.

În continuare, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul deputat Bende Sándor.

Vă rog, domnule deputat, aveți patru minute.

Domnul Bende Sándor:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimate colege și colegi deputați,

Domnule ministru,

O analiză a textului moțiunii este aproape imposibilă și, sigur, inutilă, unele informații și acuzații neavând nici cea mai vagă legătură cu atribuțiile ministrului economiei.

Ceea ce doresc să subliniez este obiectivul deosebit de important pe care UDMR îl urmărește consecvent de două decenii - distribuirea echitabilă a bogățiilor țării.

UDMR a solicitat, cu largul sprijin al autorităților locale din toată țara, modificarea legislației cu privire la bogățiile subsolului și a redevențelor datorate pentru exploatarea lor.

În opinia noastră, bugetele locale trebuie să beneficieze de pe urma anumitor resurse care se valorifică pe teritoriul administrat de primării și de consiliile județene.

Această măsură trebuie înțeleasă ca una de minimă echitate față de localitățile și județele în care exploatările provoacă daune mediului înconjurător, infrastructurii, sănătății populației. În schimb, veniturile și redevențele se varsă integral la bugetul de stat.

Comunităților afectate se pare că nimeni nu le datorează niciun fel de compensații pentru pagubele produse, compensații, de altfel, firești în orice societate civilizată.

Cât despre solicitarea imperativă a autorilor moțiunii, cea de demitere a ministrului, UDMR este de părere că trebuie să lăsăm la latitudinea autorității în drept - șeful Executivului, decizia asupra sorții ministrului economiei, cu sugestia ca următoarea persoană care va prelua portofoliul să fie mai activă în peisajul politicilor publice care îi revin în atribuții.

Având în vedere cele prezentate, UDMR se va abține de la vot.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Grupul PMP. Domnul Ionuț Simionca.

Grupul USR, mai aveți 20 de secunde.

Doamnă Prună, vă rog să vă pregătiți.

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

În ciuda cifrelor triumfaliste legate de evoluțiile economiei românești, pe care actuala putere le prezintă pe toate canalele media, țara noastră se îndreaptă fără nicio îndoială spre o criză economică de proporții mai mare decât cea din 2009. Și când fac această afirmație am în vedere faptul că Guvernul are nevoie să împrumute 26,7 de miliarde de euro, în următorii doi ani, din cauza cheltuielilor bugetare excesive și a încasărilor mai mici decât prognoza.

Prin comparație, în perioada de plină criză economică globală, România s-a împrumutat de la FMI cu doar 19,95 de miliarde de euro.

Guvernele PSD au procedat în mai multe rânduri la scăderea investițiilor publice pentru a realoca fonduri, în vederea acoperirilor creșterilor de salarii.

Dacă la aceste elemente adăugăm incapacitatea Guvernului de a atrage bani europeni și micșorarea investițiilor directe, realizăm că mergem cu toții spre o fundătură.

Înțeleg filosofia populistă de stânga, care se bazează pe redistribuirea sărăciei, însă o agendă ideologică are sens și are succes atâta timp cât aceasta nu pune în pericol viitorul unei națiuni.

Economia românească prosperă este un fel de Fata Morgana, un miraj, o iluzie optică. Cu cât Guvernul PSD ne spune că economia merge mai bine, cu atât viața românilor este mai grea. Rata inflației este, în acest moment, la un nivel considerabil mai mare decât creșterea economică. Avem, practic, de-a face cu o scădere a nivelului de trai al populației. Oamenii au de plătit facturi mai mari pentru curent electric, gaze și combustibili, iar aceste creșteri de prețuri se răsfrâng în totalitate în bunuri și servicii de larg consum.

Stimați colegi de la putere,

Vreau să atrag atenția că în situația în care Guvernul PSD-ALDE nu înțelege să dea drumul motoarelor investițiilor și să renunțe la agenda populistă, România riscă, din perspectiva economică, să fie un stat eșuat.

Pentru toate aceste considerente, îl rog pe domnul ministru al economiei să urmeze exemplul fostului său coleg de la educație, Valentin Popa, și să aleagă o cale de ieșire cât de cât onorabilă: să-și dea demisia, înainte să fie remaniat de partid.

Noi, însă, apreciem că nu doar domnul Andrușcă trebuie să plece acasă, ci întregul Guvern PSD-ALDE.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați epuizat timpul.

Doamna deputat Prună Cristina, Grupul USR.

Doamnă, aveți 23 de secunde.

Vă rog.

Se pregătește, din partea Grupului PNL, domnul deputat Daniel Gheorghe. Mai aveți cinci minute, domnule deputat.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru Andrușcă,

Ați primit din partea mea 21 de interpelări, câte una pentru fiecare companie pe care PSD vrea s-o excepteze de la guvernanța corporativă.

Ar fi momentul să ne spuneți astăzi, aici, în fața majorității parlamentare, în fața opoziției, dacă susțineți aceste exceptări de la Ordonanța nr. 109. Am văzut că partenerii dumneavoastră de coaliție, cei de la ALDE, s-au răzgândit și nu mai susțin aceste exceptări. Iar dacă nu susțineți, cred că este încă un motiv ca dumneavoastră să plecați din această funcție, pentru că aceste companii vor fi, dacă sunt exceptate de la Ordonanța nr. 109, vor fi controlate politic de către dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Daniel Gheorghe. Aveți cinci minute, domnule coleg.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule ministru,

Mă bucur că sunteți astăzi, aici, în fața noastră și, sincer să fiu, sunteți un ministru de la care mai degrabă nu-mi doresc să aud o demisie, ci să vă aud vorbind cât de des puteți. De aceea, nu ne-ar deranja pe noi, Grupul PNL ca, după ce terminăm această expunere, să mai veniți și să ne mai explicați o dată anumite elemente din discursul dumneavoastră. Mi s-au părut deosebit de interesante, o limbă română frumoasă, o lectură de apreciat, de asemenea, exceptând o mică confuzie - Damen - Daimler -, lectura nu a fost rea și de aceea am apreciat acest lucru.

Și încă un mic aspect pe care vreau să-l sesizez: vorbeați de Dumnezeul liberalilor. Să înțelegem că acum, în PSD, s-a dat drum liber la secularism, la anticlericalism?! Adică dumneavoastră ați avea un alt Dumnezeu sau ar fi o lipsă de așa ceva - se înțelege -, acolo, la Guvern?! Sunt lucruri pe care ați putea să ni le spuneți mai clar.

De asemenea, la un moment dat am avut impresia că Partidul Mișcarea Populară a ajuns la guvernare, dar era, de fapt, un coleg de la PSD care ne-a criticat foarte dur. Dar a uitat că dumnealui, până de curând, era în opoziție și semna alături de noi moțiuni simple, moțiuni de cenzură. În schimb, chiar mă bucur că a amintit, la un moment dat, despre Brătieni, un fapt pozitiv. Poate vă inspirați la Legea minelor de acolo și reușiți.

Dar s-a spus total greșit aici: ce legătură ar avea Ministerul Economiei cu FSDI? Evident că are! Pentru că FSDI va deveni proprietarul întregii economii naționale. Totul se cumulează acolo la FSDI: Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor.

Acum, o serie de aspecte pe care noi ar trebui să le luăm în calcul puțin. FSDI, deși pare o chestiune generoasă, este, de fapt, un proiect foarte periculos pentru economia României pe termen mediu și lung, astfel că toate resursele profitabile sunt puse într-un singur coș de gestiune macro-economic și se creează un monopol. Acest monopol nu permite gestiunea autonomă și, de asemenea, pune în imposibilitate de aplicare Ordonanța nr. 109. Și un alt aspect: se pun aceste companii în incapacitatea de a-și valorifica dividendele, în vederea retehnologizării investițiilor în resurse și capital.

Acest monopol care se creează, pe lângă faptul că poate fi foarte ușor politizat, strânge investiții majore românești din infrastructură, din industrie, din energie, din sănătate. Avem de la Antibiotice Iași până la Aeroportul Otopeni, de la Romgaz la Hidroelectrica, de la CFR la Poșta Română.

Așadar, nu vom mai avea nevoie de Ministerul Economiei. Probabil va trebui atunci, în acel moment, să-l desființăm.

Problema este că, în acest moment, de fapt, FSDI este o formă mascată de scoatere la mezat a industriei românești și de transformare a întregii economii românești într-un fel de joc de ruletă rusească, din care unii vor profita. Cine va profita? Dat fiind faptul că noi nu avem capacitatea financiară de a suporta aceste investiții, la un moment dat acest FSDI va necesita o serie de împrumuturi externe de pe piețele internaționale, și neputând să facă față acelor împrumuturi, vom fi nevoiți să scoatem și să privatizăm tot ce mai avem: industrie și energie.

De asemenea, un șoc macroeconomic major ar putea să aibă o lovitură decisivă asupra dinamicii financiare românești, din perspectiva faptului că întreaga economie va fi dependentă de acest FSDI. Nu mai vorbim de sinecurism, de birocratizare, de tot ce s-ar întâmpla acolo. Pur și simplu avem de-a face cu un fel de joc periculos, prin care încercăm să apărăm resursele României, dar de fapt le vindem. Pentru că acolo s-ar ajunge. Domnul Dragnea - Erdogan de Teleorman, "Deliorman", în limba cumanilor, strămoșii domnului Dragnea, înseamnă "pădure nebună". Sunt multe legături aici pe care nu vreau să le speculez.

Și o chestiune, vreau să vă rog, o întrebare pentru domnul Andrușcă: redevențele, ce facem cu redevențele, când le recalculăm? Ce punem pentru gaze, pentru petrol, onshore, offshore?! Vreau să veniți aici cu o schemă, să spuneți formula matematică, să spuneți cât vor fi redevențele și la resursele minerale, și acolo intrăm și în zona pe Legea minelor. Sunt lucruri foarte importante, iar lipsa lichidităților în economia românească, să nu uitați că poate transforma acest proiect într-o bombă cu ceas, acest proiect al FSDI.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Mai aveți 20 de secunde.

Domnul Popescu. Vă rog.

Aveți microfonul. Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Țestoasa Toby, în vestitele desene animate, îl ruga pe Vrăjitor să-i dea un rol în fiecare episod. Și în fiecare episod ea devenea inginer, profesor și făcea niște dezastre imense.

În episodul de astăzi domnul Andrușcă este ministrul economiei.

Și fiecare episod se termina cu vrăjitorul care mergea la țestoasa Toby, îl mângâia pe cap și spunea: "Nici aici n-ai niciun rost! Du-te acasă..."(I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Daniel Suciu.

Grupul PSD, mai aveți 14 minute.

Se pregătește domnul Laurențiu Nistor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Chiar voi fi foarte scurt.

Stimați colegi,

Nu știam...

De fapt, e lăudabil că la o vârstă, e drept, nu foarte mică, colegii din Parlament se mai uită la desene animate. Că acum o săptămână mai vedeam un coleg care făcea un al ministru "berbec".

Stimați colegi, haideți - și vă fac un apel chiar foarte sincer - haideți să nu aducem desenele animate aici, la microfonul Camerei Deputaților, haideți să înțelegem ce înseamnă să fim deputați și haideți să nu facem politică de un leu în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Laurențiu Nistor.

Vă rog.

Grupul PSD mai are 14 minute și apoi îl voi invita pe domnul ministru Andrușcă, pentru a asculta poziția dumnealui.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Laurențiu Nistor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Văd aici, pe pupitru, o bancnotă de un leu. Îi mulțumesc domnului coleg de la PNL, fiindcă singur a spus aici: "Valoarea acestei moțiuni simple este de un leu".

Vă doresc felicitări!

Sau probabil, domnule coleg, ați vrut să arătați... (Vociferări.)

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Domnul Florin Iordache:

Puțină liniște!

Domnule Roman, puțină liniște!

Eu v-am ascultat... Nicio replică! Nu v-a rostit numele! Nu vă dau cuvântul! Nu v-a rostit numele!

Domnul Laurențiu Nistor:

Sau, probabil, domnule coleg, ați vrut să arătați că salariul dumneavoastră, când ați fost exilat în județul Hunedoara, pentru a conduce PNL, era de un leu. (Vociferări.)

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Continuați, domnule deputat.

Domnul Laurențiu Nistor:

Stimați colegi,

Am rămas surprins că un distins coleg de la PNLeu, prieten de-al meu, coleg de comisie, n-a reușit să citească moțiunea simplă înainte de a veni cu ea la pupitru, că n-o făcea! Știe că s-a făcut de minune acum, dar ce să-i fac, asta este! Nu o făcea, 100%, după cum îl cunosc eu!

Vorbiți despre economia României, că este în suspans?

Domnilor colegi de la PNL, pe vremea dumneavoastră, când erați la guvernare, economia era îngropată de tot. Așa să rețineți!

Vorbiți cu nonșalanță despre angajările politice? Da, aveți dreptate, aveți dreptate! Și aici, domnule ministru, vă critic eu. N-ați reușit să-i dați afară pe toți PNL-iștii care v-au tras în jos și vă trag în jos!

Toate ministerele, eșalonul II și III, deconcentratele din județ sunt pline de PNL-iști, PDL-iști. Noroc că USR n-a apucat la plăcintă pe vremea aceea, că nu era!

Vorbiți că incompetența falimentează România? Mai incompetenți decât cei care ați falimentat și ați furat? Ați fost în stare să furați și cloșca de pe ouă, domnilor PNL-iști! Îmi pare rău să vorbiți de la această tribună despre așa ceva!

În ceea ce privește ... (Vociferări.)

Domnule coleg, nu te-am întrerupt niciodată!

În ceea ce privește cele trei legi menționate de către liberali, Legea redevențelor, a apelor și a minelor, și în ceea ce privește subiectul resurselor minerale neenergetice, lucrurile sunt mult prea importante ca să fie expediate în grabă, așa cum face PNLeul, sau nici măcar în două cuvinte ca lumea, așa cum au făcut întotdeauna liberalii și o fac încontinuu.

Altceva dumnealor nu știu să facă, decât să depună moțiuni de cenzură, moțiuni simple, fiindcă doar atât pot să le demonstreze celor care i-au trimis în Parlamentul României.

Ministerul Economiei, chiar cum îl blamați dumneavoastră astăzi, pe domnul ministru, și-a făcut treaba, a lucrat la aceste legi, chiar dacă ele sunt preluate din luna martie la Secretariatul General al Guvernului. Ministerul Economiei a publicat în transparență decizională vechile forme ale legii.

În urma dezbaterilor publice, s-a constatat că propunerile venite de la ANRM, privind redevențele, nu aveau ca suport justificativ studii de specialitate.

În urma deciziei ca Legea offshore să fie promulgată separat, la nivelul Secretariatului General al Guvernului s-a stabilit că varianta optimă de reglementare a redevențelor este cea de a le introduce în legislația specifică fiecărui domeniu, resursă, respectiv Legea minelor, Legea resurselor hidrominerale și Legea petrolului.

Cu privire la Legea minelor, începând cu luna martie a anului 2018 au fost reluate întâlnirile în grupurile de lucru interministeriale, iar din luna mai 2018 ședințele grupului de lucru s-au desfășurat sub conducerea secretarului general al Guvernului.

În acest moment, grupul de lucru și-a încheiat activitatea, legea aflându-se la secretarul general al Guvernului pentru aprobarea formei finale și publicarea ulterioară pentru dezbatere publică.

Definitivarea Proiectului Legii resurselor hidrominerale s-a făcut în paralel cu cel al Legii minelor, tot sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului.

Forma finală, rezultată în urma ședințelor de lucru de la Secretariatul General al Guvernului, este în etapa avizării finale, ea urmând să fie postată pentru dezbaterea publică.

Cu privire, stimați colegi, la așa-zisul eșec în ceea ce privește companiile cu probleme financiare, vă informez că dacă aveați curiozitatea să citiți sau să vedeți, dar mi se pare că n-ați avut-o, așa cum nu aveți nici prezență astăzi, la moțiune, că probabil că liderul dumneavoastră suprem v-a dat indicația prețioasă, ca și ieri, la o anumită oră, așa v-a dat-o și astăzi, deci dacă vă lăsa liderul suprem să veniți astăzi, măcar să vă susțineți moțiunea, să vă vadă lumea că ați semnat-o, vă informez că în sectorul minier, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a minelor, vor fi redeschise mai multe mine, precum Baia Sprie, Cavnic, Șuior.

Pentru aceste obiective miniere și-au manifestat interesul, stimați colegi, mai multe companii străine și sunt convins că se vor realiza.

Prin programul anual de conservare, închidere și reconstruire ecologică și a activității post-închidere a obiectivelor miniere, s-au asigurat fonduri pentru desfășurarea acestor activități.

Având în vedere costurile anuale ridicate pentru aceste activități, Ministerul Economiei a întreprins demersuri pentru identificarea și accesarea unor surse alternative de finanțare. Astfel, a fost identificată posibilitatea finanțării obiectivelor miniere din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, Axa Prioritară IV - Protecția Mediului, prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizare a aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric, în valoare de aproximativ 230 de milioane de euro.

Stimați liberali, e greu să scrieți pe hârtie 230 de milioane de euro! (Vociferări.)

Niciodată, domnilor liberali, nu v-ați ocupat să luați atâtea fonduri europene!

Incompetența vă dă... Dovadă că strigați și acum din sală!

Ministerul Economiei a elaborat mai multe strategii sectoriale. Astfel, doar pentru sectorul resurse minerale a fost elaborată Strategia minieră 2017-2035, iar pentru anul 2018 Ministerul Economiei are, printre priorități, promovarea acestei strategii și implementarea proiectelor privind simplificarea legislației în domeniu.

Propunerea de strategie minieră este pe pagina de Internet a Ministerului Economiei. Dacă binevoiți să o deschideți, îl vedeți. Dar cum dumneavoastră sunteți preocupați doar de scrierea de moțiuni de un leu, este normal că nu vă puteți ocupa și de altceva.

Au fost organizate mai multe întâlniri de consultare periodice cu prefecturi, cu consilii locale, cu cetățeni. Aceste întâlniri vreau să vă spun că au fost și în Hunedoara, au fost și în Bihor, și în Maramureș, dacă știți pe hartă pe unde apare Maramureșul, Sălaj, Alba, Bistrița-Năsăud, dacă știți dumneavoastră pe unde apare. Dar dumneavoastră nu puteți să știți pe unde apare, că văd că comentați încontinuu!

În ceea ce privește programul privind valorificarea durabilă a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite s-au realizat succese notabile.

Societatea Națională a Sării - Salrom, această companie de importanță strategică, va promova o rectificare de buget pozitivă, în care estimează o creștere a veniturilor cu 11,6%, respectiv de la 374.183.000 lei la 415,929 de milioane de lei.

Profitul brut - poate vă surprinde - la Salrom crește cu 32%, de la 53.923.000 lei la 71,617 milioane de lei. E greu de priceput pentru dumneavoastră. În timp ce productivitatea muncii a crescut de la 219.000 de lei pe persoană la 243.000 de lei pe persoană.

Căutați și veți găsi și dumneavoastră.

Cuprumin. Ați vorbit foarte mult de Cuprumin. Pentru unii este, poate, literatură de specialitate la care n-o să ajungeți.

Această societate este în grafic cu aproape toți indicatorii importanți, în proporții ce variază între 90%, cel mai mic procent, și 125%. Cel mai important lucru este că procentul este în creștere.

Totalul producției de marfă a înregistrat o creștere de aproape 26%, având o valoare de 144 de milioane de lei. De asemenea, în produsul final concentrat conținutul mediu de cupru a crescut de la 20 la 21,5%.

În scopul valorificării superioare a resurselor minerale, în strategia ministerului se regăsește, stimați colegi, și realizarea unui combinat metalurgic la Zlatna, pentru a produce valoarea adăugată resurselor minerale.

Iată de ce, stimați colegi de la PNL și cei care ați mai glumit cu această moțiune, iată de ce Ministerul Economiei și-a văzut de treabă.

Poate că o parte din presă sau o parte din dumneavoastră doreați ca ministrul Andrușcă să facă circ în Parlament. A dat dovadă că este un bun profesionist și în loc să facă circ a venit și v-a demonstrat că știe ce să facă! (Vociferări.)

Ce este cel mai ironic pentru dumneavoastră? Ce este cel mai ironic pentru dumneavoastră și de râs este că nu sunteți capabili să apreciați eforturile Guvernului PSD-ALDE, pentru ca viața românilor să fie mai bună, fără ca dumneavoastră să ridicați măcar un deget pentru a ridica nivelul vieții în România.

Vreau să vă mulțumesc că ați vorbit de incompetență în moțiunea dumneavoastră, și, domnule ministru, scăpați-vă de incompetenții din minister care numai astăzi mi-am dat seama de încă vreo 3-4, cu care am avut o discuție, că sunt veritabili PNL-iști, v-au tras în jos. Datorită lor poate astăzi luați bobârnace de la unii, nemeritate pentru dumneavoastră!

Datorită incompetenței cu care au fost încadrați politic de către PNL, PMP, PDL, nu mai știm cu se numește, astăzi țara suferă.

Stimați colegi,

Grupul PSD va vota împotriva acestei farse de moțiune pe care ați decis să o intitulați dumneavoastră "moțiune". Nu cred!

Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterile.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Procedură care are...

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să înțeleagă și domnul președinte Nistor, i-am dat domnului ministru un leu, pentru că, în opinia Partidului Național Liberal, atât valorează discursul domnului Andrușcă.

Am cerut șiret...

 

Domnul Florin Iordache:

Procedură!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...dar domnul Andrușcă mi-a spus că n-are, numai euro ... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog. (Vociferări.)

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Dănuț Andrușcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum v-am spus și mai devreme și așa cum am spus și în luna iunie, atunci când am dezbătut moțiunea simplă de la Senat, Legea minelor, Legea apelor și Legea redevențelor au fost preluate la Secretariatul General al Guvernului, care conduce un grup de lucru interministerial.

Așa cum am spus și la bilanțul meu de șase luni de mandat, Legea minelor și Legea apelor sunt definitivate, urmând să fie publicate spre dezbatere publică.

În ceea ce privește Legea redevențelor, decizia a fost luată ca redevențele să fie incluse în cadrul fiecărui domeniu, resursă.

În ceea ce privește strategia minieră, vreau să vă anunț că și acest document este gata. Se mai așteaptă studiul de impact de mediu, care trebuie să vină din partea unui consultant extern.

Ministerul Economiei nu a blocat nimic.

Mai mult, contribuția specialiștilor Ministerului Economiei, în grupul de lucru coordonat de secretarul general al Guvernului, a fost și este esențială pentru elaborarea acestor legi.

Pentru domnul ministru Bode, care face o confuzie între Ecofin, adică Consiliul de Afaceri Economice și Finanțe, și Compet - Consiliul pentru Competitivitate. La unul merge ministrul finanțelor și coordonează politicile economice și de finanțe, la celălalt merge ministrul economiei și coordonează politicile ce țin de competitivitate. Seamănă, dar nu răsare! Exact ca și moțiunea plagiată a PNL.

Dar trebuie să recunosc că este pentru prima dată când văd un distins reprezentant al PNL că apără un plagiat, căci până nu demult urlau la televiziunile de știri că plagiatul este egal cu furt. Nu o fi pentru prima dată când se răzgândește PNL. O avea de-a face cu războaiele interne?

O prioritate a președinției României la Consiliul Uniunii Europene va fi realizarea obiectivului de aprofundare a pieței interne, vizând asigurarea unei funcționalități depline, corecte și eficiente a acesteia, inclusiv din perspectiva celor patru libertăți fundamentale: persoane, bunuri, servicii și capitaluri.

În contextul realizării obiectivului de creștere a competitivității la nivelul Uniunii Europene și utilizării întregului potențial al pieței interne, România va propune promovarea la nivelul Uniunii Europene a unei noi strategii privind piața internă, adaptată realităților economice și tehnologice post 2020.

Din perspectiva competitivității, România acordă o atenție majoră consolidării politicii industriale. Trebuie să urmărim menținerea în Uniunea Europeană a unei baze industriale puternice, care să asigure, să genereze competitivitatea economiei, menținerea și crearea de noi locuri de muncă.

În reuniunile formale și informale, Consiliul Compet va aborda următoarele teme: menținerea competitivității industriei, din perspectiva adaptării la era digitală și la noile tehnologii; tematici care să faciliteze implementarea legislației; tematici care să conducă la adâncirea pieței interne; adoptarea de concluzii cu privire la politica industrială și la piața internă.

Eu constat cu regret că în Camera Deputaților unii deputați nu cunosc care este obiectul de activitate al Ministerului Economiei.

Titular în ceea ce privește Fondul Suveran este Ministerul Finanțelor, iar în ceea ce privește mediul de afaceri și antreprenoriat, există un minister dedicat acestor activități, pe nume Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

În ceea ce privește fructele și legumele, cred că vă referiți la Ministerul Agriculturii.

Înțeleg că sunt criticat de dragul de a fi criticat, adică mă aflu în fața unui gest de alibi politic, nu unul serios, ceea ce este foarte regretabil.

Tânărul nostru coleg din PNL nu și-a citit moțiunea pe care a semnat-o. El a făcut confuzia între Daimler și Damen, nu eu! E un fel de "Cine zice, ăla e!", în formă politică.

Cât despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, eu vă spun un singur lucru: aveți răbdare ca Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții să funcționeze, și veți vedea că va da rezultate, așa cum a dat rezultate și Programul de guvernare.

În ceea ce privește redevențele, așa cum v-am spus și anterior, cuantumul redevențelor va fi inclus în legi specifice fiecărui domeniu.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Votul pe această moțiune simplă se va desfășura după ședința de vot final.

Ultima, miercuri.

Vă mulțumesc mult.

Declar ședința închisă.

La revedere!

 

Ședința s-a încheiat la ora 17,56.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 5:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro