Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 decembrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.3/07-01-2019

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 18-12-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 decembrie 2018

11. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art.10 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (PL-x 354/2018). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 354/2018

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

5. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale; PL-x 354/2018.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva? Nu.

Domnul...

Inițiator, bun, vă rog.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este o inițiativă la care ne-am inspirat toți inițiatorii din legislația modernă din marea majoritate a țărilor europene și din Statele Unite. Deci este o inițiativă modernă, o inițiativă care schimbă o cutumă. Și anume, schimbă cutuma statului represiv și a legislației represive, cu o cutumă a statului preventiv și a legislației preventive.

Se bazează, în toate țările din Europa și în Statele Unite, pe recuperarea prejudiciului, și nu pe a băga oamenii de afaceri în pușcărie.

Este o măsură europeană, așa cum am spus. Este o măsură care nu se aplică recidiviștilor, se aplică numai atunci când un om de afaceri greșește.

Și eu vă cer ca să susținem această măsură.

Repet, se aplică în marea majoritate a țărilor europene.

În 28 de ani, în România nu s-a făcut decât un singur lucru: au fost băgați oameni de afaceri în pușcărie și nu s-a recuperat niciun fel de prejudiciu. Prejudiciu - 0.

Prin această cutumă, pe care o susține inclusiv mediul de afaceri și instituțiile financiare - ANAF și Ministerul Finanțelor -, sunt convins că de data aceasta statul va recupera prejudiciul, nu va mai băga contribuabilul în pușcărie și nici nu va mai suporta statul în pușcărie bani din banii contribuabililor.

Deci eu cred că este o măsură modernă. Și dacă noi ne dorim să fim un stat modern, așa cum sunt celelalte state, trebuie să aplicăm și să avem curaj să facem astfel de inițiative legislative moderne.

Mulțumesc.

Și susțin. Și cer să dezbatem și să supunem votului această inițiativă.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Stelian, vă rog.

Stați puțin, trebuie să prezentăm raportul. El a fost inițiator.

Raportul - domnul Halici. Și apoi, dezbateri generale.

Deci, domnul Halici, raport suplimentar. Și apoi - dezbateri generale, vă înscrieți.

Domnul Nicușor Halici:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 29 mai 2018, a adoptat inițiativa legislativă.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și a art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei, modificat ulterior, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, deputații comisiei prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Începem dezbateri generale.

Doamna Laura Moagher-Fulgeanu.

Vă rog, doamnă.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne aflăm astăzi în fața unui moment important al activității noastre legislative. Un moment în care înfăptuim ceea ce foarte mulți români ne cer, și anume să adoptăm o lege prin care prejudiciile cauzate statului să fie recuperate.

Românii nu vor ca pușcăriile să fie pline, ci vor ca banii prejudiciați să se întoarcă în vistieria statului, să fie folosiți pentru investiții, și nu pentru întreținerea deținuților în penitenciare.

În România, la momentul acesta, există mai multe genuri de abordare a acestei situații, accentul punându-se în prezent pe latura represivă a statului, ignorându-se recuperarea prejudiciului rezultat din infracțiuni.

Foarte multe condamnări și decizii de confiscare nu au fost puse în executare, iar prejudiciul adus statului prin delăsarea autorităților nu a fost recuperat, acesta prescriindu-se după 5 ani, dacă nu se trece la executare. Și asta, pentru că statul a urmărit mai întâi tragerea la răspundere penală, eventual încarcerarea celor care au greșit, și abia apoi recuperarea prejudiciului.

Mai mult, legislația privind infracțiunile de evaziune fiscală creează posibilitatea pentru orice instituție de control să poată acuza pe orice om de afaceri din România de evaziune fiscală, iar asta face să trăim oarecum sub o teroare mai mare decât pe vremea Securității dinainte de '89.

Să nu uităm, au fost oameni condamnați diferit pentru aceeași faptă, în funcție de interpretarea fiecărui complet de judecată în parte. Și de aceea este imperios necesar ca astăzi să clarificăm toate aceste aspecte.

Faptul că infractorii stau în spatele gratiilor, dar păstrează averea ilicită nu bucură pe nimeni. Ba chiar are darul să creeze nemulțumire în rândul celorlalți, a plătitorilor de taxe și impozite, care în mod indirect achită sume de bani pentru întreținerea deținuților în pușcării.

De aceea, statul trebuie să fie orientat în primul rând către recuperarea prejudiciului, indiferent dacă acesta este restituit de toți cei care au săvârșit fapta, doar de către o singură parte sau de oricare altă persoană interesată. Pentru că scopul principal este acela de a recupera banii prejudiciați, și nu acela de a ține în penitenciare cât mai multe persoane. Un motiv în plus ca plata integrală a prejudiciului să aducă beneficiu pentru toți cei care au contribuit la crearea acelui prejudiciu. Pentru că, în definitiv, scopul este acela ca banii să ajungă înapoi la bugetul de stat.

În toate țările din Europa, acesta este scopul principal al Legii în privința infracțiunilor de evaziune fiscală.

Să luăm din fiecare țară cele mai bune practici pe care acestea le aplică către mediul de afaceri și să le punem în legislația noastră.

Să luăm exemplul Germaniei sau al Olandei, și să armonizăm legislația astfel încât să găsim soluții care să aibă ca scop principal recuperarea prejudiciului și abia apoi pedepsirea celor vinovați.

În Germania, spre exemplu, fiscul este blând cu firmele care greșesc și sunt dispuse să îndrepte repede greșeala. Și au făcut din autodenunț o practică încurajată de stat. Fie că s-a omis declararea unor câștiguri, fie că s-au făcut greșeli în bilanț, statul este dispus să treacă cu vederea aceste fapte, în anumite condiții - suma să fie restituită în maximum 2 ani de la producerea greșelii și să nu fi început deja vreo verificare de către vreuna din autoritățile de control.

Dacă ne uităm în legislația Olandei, vedem că persoanele care comit fraude produse din neglijență gravă, dar și cele care comit fapte cu intenție pot scăpa dacă restituie suma integrală plus o dobândă de 50%. Și exemplele pot continua.

Ceea ce este însă cu adevărat important este faptul că scopul principal al legislației statelor europene în ceea ce privește faptele de evaziune fiscală este acela de recuperare a prejudiciului și abia apoi este aplicată și latura represivă.

Pentru societatea românească este foarte importantă recuperarea prejudiciului, dar și funcția de corecție pe care trebuie să o vadă cel care este vinovat, prin pedeapsa care i se aplică.

Nu ajută cu nimic dacă ținem în închisoare o persoană care a comis o faptă de evaziune din neglijență sau chiar cu intenție, atâta timp cât nu recuperăm banii prejudiciați.

Pericolul social al acestui tip de fapte este îndreptat asupra relațiilor sociale de tip economic care apar în crearea și realizarea în formă bănească a resurselor necesare statului, pentru funcționarea acestuia.

Problema reală a statului, în momentul de față, este aceea că recuperarea prejudiciilor în bani este din ce în ce mai scăzută, recuperându-se în schimb din ce în ce mai multe imobile, terenuri, mașini, bunuri care cu greu se transformă în bani, statul crescând astfel valoarea activelor dobândite de la condamnații definitiv, valoare care scade odată cu trecerea timpului.

Acesta este încă un motiv - și unul foarte solid - pentru ca astăzi să votăm o lege care să permită statului să aibă mai mulți bani pentru funcționare optimă. O lege care să stimuleze restituirea prejudiciilor în bani de către cei care greșesc împotriva statului, comițând fapte de evaziune.

Având în vedere starea sistemului judiciar românesc în ceea ce privește condițiile de detenție și gradul de aglomerare din penitenciare, dar și faptul că în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, cel mai important...

 

Domnul Florin Iordache:

Sintetizați, doamnă, vă rog.

Doamna Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher:

... lucru este ca prejudiciul să fie recuperat, Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților a ales să susțină Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, astfel încât România să intre în rândul statelor moderne, care pun pe prim-plan prezumția de nevinovăție și readucerea banilor din prejudicii acolo unde le este locul, și anume la bugetul consolidat al statului.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc și eu.

Domnul Ion Stelian. Și apoi, domnul Ștefan, de la PNL.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Deși încă nu a venit Crăciunul, PSD se pregătește să facă un cadou evazioniștilor fiscali. Este Legea "Prima evaziune fiscală". Prima evaziune fiscală nu se pune dacă ai strâns milioane de euro din evaziune fiscală și plătești acea despăgubire. (Vociferări.)

Dacă vi se pare corect acest principiu, vă înșelați amarnic. Această lege nu încurajează, așa cum spuneți dumneavoastră, recuperarea prejudiciilor. (Vociferări.) Dimpotrivă.

Vă recomand să citiți punctul de vedere negativ al Guvernului. Al propriului dumneavoastră Guvern. Să-l luați în considerare, pentru că acolo se explică foarte clar că atunci când ai schimbat Codul penal, unul care se bazează pe principii represive, cu un Cod penal și un Cod de procedură penală preventiv, cum sunt codurile noastre în vigoare, în care avem mijloace de recuperare a prejudiciului, în care avem mijloace de individualizare și de pedepsire alternativă sau de acordare alternativă a unor pedepse mai blânde pentru cei care recunosc faptele, pentru cei care recuperează, ajută la recuperarea prejudiciilor, în această situație nu mai putem vorbi de o lege normală, firească, atunci când aceasta permite exonerarea totală de răspundere a celor care au făcut evaziune fiscală.

Și nu vorbim de evaziuni fiscale de 100 de lei, de 1.000 de lei. Sunt evazioniști fiscali care căpușează bugetul acestui stat cu zeci și sute de milioane de euro. Iar dumneavoastră vreți să-i premiați.

Imaginați-vă că sunt persoane care au adunat averi colosale din evaziune fiscală, și-au pus la adăpost aceste averi și, la prima abatere, dacă sunt prinși - pentru că noile coduri - Codul penal și Codul de procedură penală - pun niște opreliști importante procurorilor să-i mai poată prinde vreodată pe acești indivizi. Dacă sunt prinși, își iau o părticică mică din acea avere colosală, adunată prin furt, pentru că evaziunea fiscală e un furt, la urma-urmei, plătesc acea taxă de infractor și scapă nepedepsiți.

Dacă dumneavoastră vi se pare normală o astfel de atitudine înseamnă că vreți să ne transformați pe toți, toată România, într-o țară de evazioniști și într-o țară de infractori.

Repet, citiți cu atenție punctul de vedere al propriului dumneavoastră Guvern, care pur și simplu spulberă această aberație juridică.

Nu mai vorbesc de partea de neclarități, de faptul că nu ați spus nicăieri ce înseamnă acei 20% în plus față de suma... prejudiciul efectiv. E pedeapsă, e o taxă de infractor, așa cum v-am spus sau e altceva. Nu se spune nicăieri.

Va pica..., doamnelor și domnilor deputați ai PSD și ALDE, și care mai aveți de gând să votați această lege, dacă ea va trece. Va pica la CCR.

În niciun caz nu vom permite să intre în vigoare o asemenea aberație care legiferează și lasă liber la evaziune fiscală în România.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Andronache.

Vă rog să nu vă antepronunțați înainte de a vedea decizia Curții. S-ar putea Curtea să spună că e constituțională.

Vă rog, domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

S-au spus destul de multe lucruri de către antevorbitori. De aceea, o să vă spun că poziția Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal este de a nu susține această reglementare, pentru că, în mod evident, din modul echivoc în care ați ales să reglementați, puteți permite săvârșirea a cel puțin 3 fapte de evaziune fiscală care să beneficieze de clemență prin aplicarea acestei reglementări.

Ca principiu însă noi susținem ca recuperarea prejudiciului să primeze în fața aplicării unei sancțiuni penale, însă nu în modul în care dumneavoastră ați reglementat prin această propunere legislativă.

Vă reamintim, și v-am spus și în comisie, că susținem, spre exemplu, textul care a fost inclus în Codul penal, dezbătut și adoptat în 2009, intrat în vigoare în 2014. Chestiune de care nu ați vrut să țineți cont, pentru că probabil nu vă convenea acea formă.

Curtea Constituțională a declarat doar pragul introdus atunci în Codul penal ca fiind neconstituțional, nu textul ca atare.

Pe cale de consecință, punctul nostru de vedere este de a nu susține această propunere legislativă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnule Bălănescu, îmi pare rău, nu vă dau cuvântul, pentru că doamna Laura Moagher a vorbit mai mult de 5 minute, cele 5 minute alocate Grupului PSD au fost consumate de doamna.

Bun. Intrăm în dezbaterea proiectului.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La articolul unic. Intervenții? Nu.

Avem un singur amendament respins. Dacă se susține? Nu.

Până la poziția 7?

Rămâne la votul final.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Procedură, vă rog.

Domnule Giugea, n-aveam pe ce să vă dau cuvântul. Colegul dumneavoastră a consumat cele 5 minute.

Mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 1 decembrie 2021, 11:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro